Ucraina ne paraste pentru intretinerea Canalului Sulina

Comitetul de Implementare a Conventiei de la Espoo a inceput analiza sesizarii Ucrainei impotriva Romaniei, delegatia ucraineana invocand faptul ca Romania ar construi in mijlocul Deltei Dunarii un canal navigabil ce ar permite accesul unor nave de mare tonaj, informeaza MAE.Sulina

MAE precizeaza ca la 16 septembrie, la Geneva, Comitetul de Implementare al Conventiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier din cadrul ONU a inceput analizarea unei sesizari din luna martie a Ucrainei cu privire la asa-zisa nerespectare de Romania a obligatiilor sale de mediu in ceea ce priveste protectia Deltei Dunarii.

Potrivit MAE, in cadrul dezbaterilor orale derulate in fata membrilor Comitetului, Ucraina a invocat faptul ca Romania ar construi in mijlocul Deltei Dunarii un canal navigabil ce ar permite accesul unor nave de mare tonaj. In sustinerea afirmatiilor sale, Ucraina a supus analizei membrilor Comitetului amenajarea Canalului Sulina, care a avut loc in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Desi Romania a devenit parte la Conventia de la Espoo din anul 2001, Ucraina a sustinut ca aceste lucrari pe Canalul Sulina afecteaza teritoriul sau prin reducerea volumului de apa in partea ucraineana a Deltei.

MAE reaminteste ca Ucraina construieste in prezent Canalul Bistroe, care ar urma sa se extinda si pe Bratul Chilia. „Cu ocazia reuniunii, Ucraina a acuzat Romania ca, urmare a efectuarii unor lucrari de intretinere pe Dunare, se depun aluviuni pe Bratul Chilia, afectand astfel proiectul ucrainean”, explica MAE, adaugand ca, in replica, delegatia romana participanta a aratat ca „acuzatia este evident nefondata, intrucat un principiu general de drept afirma ca nimeni nu se poate prevala de propria vina pentru a formula o acuzatie impotriva altui stat”.

In plus, partea romana a demonstrat ca aceste lucrari sunt realizate in virtutea obligatiilor internationale care ii revin in baza Conventiei de la Belgrad din 1948 privind regimul navigatiei pe Dunare, explica MAE.

Totodata, MAE explica faptul ca Ucraina a adus acuzatii cu privire la o serie de pretinse actiuni ale partii romane, cum ar fi efectuarea de lucrari pentru navigatie pe Bratul Sfantu Gheorghe sau realizarea de canale artificiale cu pretinsul scop al devierii apei din Bratul Chilia in Bratul Sulina. Aceste lucrari ar afecta Canalul Bistroe prin scaderea volumului de apa pe Cratul Chilia. Ucraina nu a adus insa nici o proba in sustinerea acestor acuzatii.

„Partea romana a aratat ca ecosistemul Deltei Dunarii este conservat conform normelor comunitare si internationale de mediu si ca starea mediului in ariile protejate este permanent monitorizata de experti internationali. De asemenea, partea romana a respins in mod categoric afirmatiile nefondate ale Ucrainei, prezentand argumente in sensul ca plangerea Ucrainei este lipsita de orice baza juridica si faptica”, se arata in comunicatul MAE.

Ministerul precizeaza, de asemenea, ca Romania a aratat ca procedurile Conventiei de la Espoo nu se pot aplica pentru lucrari care au avut loc cu mult inainte de adoptarea acesteia. „Totodata, delegatia romana a demonstrat ca nu au fost intreprinse nici un fel de lucrari pe Bratul Sfantu Gheorghe, contrar alegatiilor Ucrainei. In plus, s-a aratat si ca celelalte activitati ale Romaniei prezentate de Ucraina ca avand pretins impact negativ sunt de fapt lucrari realizate cu scopul reabilitarii ecologice a Dunarii si nu pot fi in nici un caz incadrate in lista activitatilor supuse Conventiei de la Espoo”, precizeaza sursa citata.

Ministerul de Externe considera ca actiunea Ucrainei urmareste, in realitate, sa distraga atentia forurilor internationale de la adevarata problema pe care o constituie construirea Canalului Bistroe.

Urmare acestor dezbateri, pana la urmatoarea sesiune a Comitetului de Implementare (martie 2010), acesta va adopta un raport si va formula eventuale recomandari cu privire la chestiunile ridicate. Ucraina a sesizat Comitetul de Implementare – organism fara caracter jurisdictional special creat pentru supravegherea modului in care statele parti respecta prevederile Conventiei – la data de 6 martie. Conform procedurii, Romania a transmis, in scris, in termen de trei luni (5 iunie 2009), raspunsul sau la pretentiile Ucrainei.

Urmare a dezbaterilor orale, Comitetul de Implementare va prezenta un proiect de raport pe care il va supune pentru observatii si comentarii celor doua parti, urmand ca forma finala sa fie adoptata la urmatoarea reuniune a Comitetului (martie 2010). Raportul va fi supus ulterior spre adoptare reuniunii statelor parti care va avea loc in 2011.

Mecanismul sesizarii Comitetului de Implementare al Conventiei Espoo a fost declansat pentru prima data de Romania in ianuarie 2007, in legatura cu proiectul ucrainean Bistroe. In urma demersurilor Romaniei, in mai 2008, statele parti la Conventie au decis ca Ucraina a incalcat prevederile Conventiei si au cerut stoparea lucrarilor.

Sursa: Jurnalul National

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *