O expeditie privata romaneasca a demonstrat ca din anul 2000 incoace, din cauza incalzirii globale, volumul si suprafata ghetarilor de pe Muntele Kenya, aflat in zona ecuatoriala a planetei, au scazut la jumatate.

Profesorul Mihai Voda, de la Universitatea “Dimitrie Cantemir”, din Targu Mures, a revenit in Africa dupa sapte ani de la prima expeditie, iar masuratorile sale au confirmat ca, in urmatorul deceniu, ghetarii se vor topi complet, cu efecte devastatoare asupra intregii planete.

In colaborare cu Universitatea din Nairobi, Mihai Voda participa la un proiect cu finantare internationala, care vizeaza efectele incalzirii globale asupra ecosistemelor din zona calda si temperata, la noi in tara fiind vorba de Bazinul Tarnavelor.

Peisaje dezolante, selenare

Profesorul Mihai Voda, insotit de studentii in ani terminali ai Universitatii “Dimitrie Cantemir” din Targu Mures, Szasz Levente si Szekely Zoltan, a urcat, in perioada 27 noiembrie – 13 decembrie, pe Muntele Kenya sau Kinia, cum ii spun populatiile masai si kikui. Masuratorile si observatiile lor au fost comparate cu cele facute in 2000, intr-o expeditie anterioara.

“Nu ne-am propus sa atingem performante de altitudine, ci sa monitorizam ghetarii, pentru ca aveam senzatia, demonstrata la ora actuala, ca li s-a schimbat dramatic configuratia. Intr-adevar, prin topire, au disparut formatiuni glaciare semnificative, iar diferentele nu sunt de centimetri, ci de zeci de metri. In partea inferioara si pe versantii laterali, estici si sudici s-au topit complet. Era un peisaj dezolant, selenar, pe locurile unde, cu sapte ani in urma, se aflau gheturile”, a declarat Mihai Voda.

Ghetarii au scazut la jumatate

El a aratat ca, daca initial cu 7 ani in urma ghetarii aveau volume de 35-40 de milioane de metri cubi, la ora actuala au scazut la 15-20 milioane de metri cubi. “De pilda, ghetarul Lewis, cel mai mare dintre cei 11 ghetari ai Mount Kenya, de la 1,6 kilometri patrati a scazut la 0,6 kilometri patrati, si previzionez ca, in 10 ani, va disparea complet”, a spus profesorul universitar targumuresean.

Acesta a explicat ca Mount Kenya este un adevarat castel de ape pentru intreaga tara, afectand intinse regiuni cu irigatii si nu in ultimul rand rezervatiile. De acolo izvorasc raurile Tana si Ati, cele mai importante cursuri de apa din Kenya, insa in viitor pot aparea perioade de seceta prelungita din cauza scaderii debitelor. “Si ceilalti ghetari au ajuns la suprafete tot mai mici si pur si simplu aratandu-le fotografii ghizilor si cabanierilor de acolo, nu le-a venit sa creada, vazand ghetarii cu sapte ani in urma.

Nu le mai aratasera nimeni asemenea fotografii comparative, facute de mine in 2000. Ei traind acolo au observat bineinteles schimbari, insa anvergura lor abia acum au constientizat-o. Coincidenta face ca ultimii sapte ani sa fie cei mai caldurosi din istoria recenta a planetei”, a conchis Mihai Voda.

Se va scrie o carte

“Rezultatele expeditiei din Kenya intentionez sa le pu-blic intr-o carte si, in colaborare cu o televiziune romaneasca, sa fructific imaginile filmate acolo, intr-un documentar. Important e sa demonstram ca si comunitatea stiintifica din Romania este interesata de problemele incalzirii globale ale planetei noastre”, este credin-ta profesorului targumuresean.

Acesta isi propune, pe viitor, continuarea cercetarilor in Africa, in masivul Rwenzori, la granita dintre Uganda si Republica Democratica Congo, acolo unde Mount Stanley si Pick de Marguerite stau inca invaluite in ceturi si gheturi perene si asteapta sa fie cercetate. La fel, Kilimanjaro si, pe acelasi grad latitudinal, in America de Sud si mai departe in Masivul Carstens din Indonezia si in Papua Noua Guinee, toate presupunand intrarea intr-o retea internationala de cercetare si monitorizare a fenomenului de incalzire globala.

Un conte din Transilvania a descoperit Muntele Kenya

Poate cea mai picanta descoperire a expeditionarilor romani a fost revelatia faptului ca un transilvanean de-al nostru a fost primul european care a atins Muntele Kenya, respectiv contele Samuel Teleki, in 1887, care a si fost inmormantat in comuna mureseana Dumbravioara.

“Ma simt dator sa acuz – de ce nu ni-l asumam pe acest explorator? In toate ghidurile turistice internationale, mai putin in Romania, apare acest detaliu. Exista o placa pe Point Lenana, la altitudinea de 4.985 metri, pusa in 2003 de Ungaria. Imi pare rau ca au ajuns sa o puna ei si nu noi – au scris acolo ca e un calator ungur, in loc sa scrie ca este transilvanean”, a spus Mihai Voda.

Bastinasii stiu foarte bine ca Samuel Teleki e primul european venit acolo, cu exact 120 de ani in urma, exista o vale si un lac Teleki, ca si o cabana, “Teleki lodge”. Populatiile bastinase atribuie muntelui sediul divinitatii supreme, dar nu patrund acolo.

Din fericire, in Mount Kenya, turistii sunt putini, avand un impact negativ nesemnificativ. Lipsesc total marcajele pe traseele de acces, fiindca bastinasii nu incurajeaza turistii sa umble de capul lor, ci doar insotiti de ghid, hamali care sa le care bagajele si bucatari sa le prepare de mancare.

“Prin lipsa marcajelor, localnicii intr-un fel se protejeaza de turismul barbar de acum, asigurand si locuri de munca. Senini, necunoscand notiunea de stres, ei traiesc la fel cum o faceau de milenii. Incalzirea globala o privesc cu detasare si, pur si simplu, i se supun”, a conchis exploratorul roman.

Proiect universitar international

Expeditia a fost sustinuta financiar de Universitatea “D. Cantemir” si, in Kenya, personal, de ambasadorul Mihai Coman. “Pe de alta parte, am fost ajutati de profesorul David Mungai, climatolog, seful Departamentului de geografie si protectia mediului al Universitatii din Nairobi, cu care vrem sa punem pe picioare un proiect cu finantare internationala, care sa vizeze efectele incalzirii globale asupra ecosistemelor din zona calda si temperata.

La noi in tara e vorba de Bazinul Tarnavelor, unde precipitatiile au scazut, de la o medie anuala de 600 la 200 centimetri cubi”, a precizat Mihai Voda, care a adaugat ca si-a sustinut teza de doctorat chiar pe acest subiect. Ulterior a trimis un articol in SUA, Asociatiei Americane a Resurselor de Apa, dupa care presedintele acesteia l-a invitat, pe 27 iulie 2007, sa isi sustina lucrarea – singurul european prezent la eveniment.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here