Romania, intrata in Uniunea Europeana, trebuie sa-si adapteze politicile, strategiile si programele de gospodarire si dezvoltare a padurilor, a mediului si economiei forestiere la politicile si programele finantate de U.E. si totodata sa creeze institutiile administrative corespunzator cu cele europene.
Principalele obiective in domeniul gospodaririi padurilor pe care Uniunea Europeana le are in program si este interesata sa le sprijine sunt: apararea padurilor, protejarea ariilor si rezervatiilor naturale, convertirea terenurilor agricole in paduri, combaterea eroziunii solului, reglementarea productiei si comercializarea produselor padurii si lemnului s.a., obiective care ar trebui sa constituie prevederi prioritare si in Programul Guvernului Romaniei.
Numeroasele strategii, planuri, programe ale guvernelor care s-au succedat nu erau corelate cu obiectivele prioritare ale Uniunii Europene, de aceea si realizarile au fost nesemnificative si nu justifica sumele imense cheltuite in acest scop prin programele SAPARD si FORESTRY si de la buget.
In Uniunea Europeana, pentru paduri si economia forestiera, sunt in vigoare numeroase acte legislative, dintre care mentionam:
– Decizia Consiliului European nr. 367/1989 de instituire a Comitetului Permanent Forestier;
– Regulamentul Comisiei Europene nr. 553/1989 cu privire la protejarea padurilor impotriva poluarii atmosferice;
– Regulamentul Comisiei Europene nr. 1737/2006 de autorizare a statelor membre pentru comercializari temporare de materiale forestiere care nu raspund criteriilor directivelor Consiliului.
Principalele actiuni forestiere ale Uniunii Europene au fost Strategia forestiera, adoptata in 1998 si Planul de actiune pe perioada 2007-2011, adoptat in iunie 2006. Strategia forestiera a U.E. stabileste cadrul general de actiune pentru dezvoltarea durabila a padurilor, bazata pe politicile forestiere ale statelor membre si este detaliata prin decizii si regulamente, termene si responsabilitati.
Structura de organizare pentru elaborarea si implementarea politicilor si strategiilor forestiere in Uniunea Europeana se deruleaza prin Comisariatul pentru Agricultura, Comisariatul pentru Mediu, Comisariatul pentru Industrie si Intreprinderi si Comisariatul pentru Cercetare, iar in Romania prin trei ministere: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si Ministerul Economiei si Finantelor. Aceste structuri genereaza birocratie si confuzie, atat in interiorul organelor U.E. cat si in relatiile cu tarile membre.
Structurile in domeniul forestier pentru coordonarea cu politicile statelor membre sunt:
– Consiliul pentru Agricultura si Pescuit, care se reuneste lunar;
– Grupul de lucru pentru paduri al Consiliului Uniunii Europene, format din reprezentantii statelor membre;
– Comitetul Permanent pentru Paduri la nivelul Comisiei Europene;
– Grupul interdepartamental creat in 2001 la nivelul Comisiei Europene, compus din serviciile Comisiei Europene responsabile in domeniul forestier;
– Comitetul consultativ pentru paduri la nivelul Comisiei Europene, compus din reprezentanti ai organizatiilor care detin paduri (private sau publice), ai industriei forestiere, O.N.G.-uri de mediu, sindicate, grupuri de consumatori;
– Parlamentul European: Comisia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.
Intreaga legislatie, politicile, strategiile, structurile de organizare, responsabilitatile pe comisariate, comitete, comisii, organizatii se bucura de transparenta totala. Despre activitatea acestor organisme se intocmesc si se publica rapoarte, la fel si despre modul de repartizare si gestionare a fondurilor. Toate aceste date pot fi gasite si pe site-urile institutiilor si organizatiilor respective.
Este cazul ca Guvernul si europarlamentarii sa propuna, ca si in Uniunea Europeana, sa se constituie un comisariat sau departament unitar pentru paduri, ape si mediu, care sa aiba ca atributii si corelarea volumelor de masa lemnoasa ce se vor exploata si comercializa, cu functiile de protectie a mediului si apelor. Acest organism sa avizeze prevederile din codurile silvice, stabilind norme obligatorii de paza si ocrotire a padurilor si de respectare a regimului silvic.
Implementarea unor programe convenite cu Guvernul Romaniei pentru rezolvarea problemelor economice si sociale specifice unor zone, la care U.E. sa contribuie cu asigurarea de fonduri, se realizeaza prin regiunile de dezvoltare economica.
Regiunile economice sunt convenite de Uniunea Europeana si tarile membre. Constituirea lor este atributul suveran al statului membru al U.E. si numarul, teritoriul, criteriile de constituire a acestora nu pot fi impuse sub nici o forma.
Judetul este unitatea teritoriala care reprezinta statul roman, prin Consiliul Judetean ales, ca institutie democratica reprezentativa si Prefectul, ca reprezentant al guvernului.
Conform Nomenclatorului Unitatilor Teritoriale Statistice (N.U.T.S.) al U.E., Romania este formata din 42 de judete si 8 regiuni de dezvoltare economica.
Parlamentul si Guvernul Romaniei, precum si parlamentarii romani din Parlamentul European, trebuie sa clarifice relatiile dintre Romania si organismele Uniunii Europene.
Unii politicieni extremisti, dar si grupuri cu interese politice si economice, incearca sa transforme „Regiunile de dezvoltare economica” in „Regiuni de autonomie politica si economica”, adevarate feude ale baronilor si grofilor locali. Aceste grupuri actioneaza in special prin euro-parlamentari, pentru ca judetele, ca unitate teritoriala, prevazuta in art. 3 al Constitutiei Romaniei, sa fie inlocuite cu „regiunile de dezvoltare economica”, modificand actuala structura politica a Romaniei si atributiile consiliilor judetene, prefecturilor si institutiilor care reprezinta statul roman in teritoriu. Aceste grupuri reprezinta interese politice si economice proprii, dar si interese politice separatiste si economice ale unor mari concerne. Ele vor actiona si pentru ca in locul unei descentralizari a structurii si atributiilor aparatului central si a institutiilor teritoriale, in interesul populatiei si a unitatii nationale, sa se produca o adevarata „disolutie” a statului roman in favoarea lor.
Membrii fondatorii ai FEDERATIEI PENTRU APARAREA PADURILOR
Dr. Ing. Mihai Ionescu, Dr. Ing. Aurel Ungur, Ing. Marcel Ionescu
Presedintele Asociatiei Proprietar de padure, Presedintele Asociatiei Patronale
Proprietarilor de Paduri Presedinte al Asociatiei Silvo-Domeniale Resita U.D.R.
din Romania, A.S.P.R. „Vulturul” – jud. Cluj
