In prezent, si in Romania, gospodarirea si asigurarea unor conditii de calitate bune a solurilor, a devenit o problema majora in contextul alinierii tarii noastre la standardele si cerintele impuse pe plan mondial in ceea ce priveste protectia mediului si a resurselor naturale.
De asemenea, poluarea solului cu produse petroliere, face parte dintre cele mai evidente probleme de mediu cu care se confrunta Romania in ultimii ani, avand in vedere ritmul tot mai accelerat si intensiv de folosire a acestor substante (specific tarilor in curs de dezvoltare) pentru satisfacerea nevoilor de echitate si de energie. Se observa ca atat in Romania cat si in lume in fiecare an se raporteaza o multitudine de deversari accidentale sau deliberate de produse petroliere pe sol sau in ape, ceea ce cauzeaza probleme economice, sociale si de mediu.Asigurarea protectiei calitatii solurilor, ca mijloc de crestere a resurselor de sol, cat si pentru protectia mediului inconjurator, prevede printre altele utilizarea unor procedee si tehnologii de depoluare menite sa neutralizeze sau sa blocheze fluxul de poluanti si care sa asigure eficienta dorita si aplicarea legislatiei privind protectia calitatii solului.
Metodele conventionale de depoluare a solurilor contaminate cu produse petroliere se aplica cu succes la scara internationala, insa majoritatea acestora prezinta urmatoarele inconveniente: generarea unor efluenti lichizi sau gazosi ce necesita o tratare/depozitare suplimentara, perioade mari de operare, dificultati de monitorizare si control, costuri ridicate de capital si operare. Dezavantajele mentionate, corespunzatoare tehnologiilor respective, conduc la limitarea sau chiar imposibilitatea aplicarii acestor tehnici de depoluare la nivel national, in conditiile economice actuale ale Romaniei. Pe plan mondial se observa tendinta de dezvoltare a unor metode simple, rapide, ieftine si eficiente, care sa asigure prin aplicarea lor in-situ blocarea migrarii poluantilor din zona deversarii de produs petrolier in subteran sau alte zone invecinate, distrugerea poluantilor si refacerea cadrului natural.
Cercetarile realizate de Choi H. si Cloud R.M. /1992/, Schatsberg P. /1971/, subliniaza faptul ca metoda folosirii sorbentilor in cazul unor scurgeri de produse petroliere este foarte eficienta si nu prezinta riscuri pentru mediu. Materialele sorbente fiind folosite ca materiale de prevenire a propogarii si dispersiei contaminantilor.
Conform organizatiei American Society for Testing and Materials (ASTM), materialele sorbente existente pe piata se pot clasifica dupa mai multe criterii: natura lor (natural organice, natural anorganice, sintetice), aspectul fizic (tip I – absorbanti sub forma de pernute, paturi; tip II – absorbantii netesuti, particulati sau polidispersi; tip III – bariere din materiale sorbente invelite in diferite texturi; tip IV: tetele cu o impedanta scazuta a migrarii fluidelor), modul de aplicare (L-W: sorbenti recomandati pentru sorbtia lichidelor de pe soluri si apa, L: sorbenti recomandati pentru sorbtia lichidelor de pe soluri, W: sorbenti recomandati pentru sorbtia poluantilor de pe apa, I-S: sorbenti recomandati pentru sorbtia lichidelor din zonele industriale – substante chimice agresive), etc.Studiile facute de Johnson R.F./1973/, Choi H. /1992/ si altii, arata superioritatea sorbentilor naturali organici fata de cei sintetici in aplicarea lor pentru depoluarea solurilor, avand in vedere capacitatea lor de biodegradare.Dr.Ali Ghalambor /1995/ University of Southwestern Louisiana, arata ca sorbentii naturali daca sunt folositi intr-un mod corespunzator, pot fi mult mai eficienti decat sorbentii sintetici. De asemenea subliniaza si numeroasele avantaje ale sorbentilor naturali organici: biodegradabili, resurse regenerabile, cost scazut, impact scazut asupra mediului, usor de procurat si manipulat. In urma testelor efectuate pe o serie de sorbenti naturali si sintetici, Ali Ghalambor /1998/ intareste ideea folosirii sorbentilor naturali in cazul unor deversari de produse petroliere, argumentand aceasta prin faptul ca sorbentii uzati pot fi tratati prin biodegradare in vrac (compostare), in acest mod degradandu-se atat sorbentul cat si produsul petrolier.Aplicarea la scara industriala a depoluarii solurilor de contaminanti de tip hidrocarburi petroliere prin folosirea materialelor sorbente, nu este intalnita in practica curenta din Romania, atat din lipsa de mijloace economice, cat si din lipsa unei baze stiintifice solide care sa permita abordarea cu succes, intr-un timp real, a depoluarilor discutate. In strainatate exista o serie de produse absorbante naturale pe baza de turba (PeatSorb, Spill Sorb, Oclansorb, etc) care sunt folosite cu succes, atat pentru depoluarea apelor cat si a solurilor.
Actualmente, unitatile economice din Romania a caror activitate este corelata cu aplicarea solutiilor tehnologice de depoluare a solurilor contaminate cu produse petroliere se gasesc intr-o faza incipienta utilizand preponderent materiale de import.
La noi in tara, unitatile de profil folosesc in mod empiric adsorbanti polimerici sau turba importata din Canada, pentru depoluarea apelor. In ceea ce priveste depoluarea solurilor, se poate spune ca practic acesta nu se realizeaza, datorita lipsei unei baze stiintifice solide.
