Cu toate ca magazinele sunt invadate de coloranti alimentari sintetici, mai ales in ceea ce priveste colorarea oualor pentru sarbatoarea de Pasti, la sate inca se mai pastreaza traditia vopsirii acestora cu vopsele naturale obtinute din ceea ce creste in gradina sau pe camp.
De cand se stiu, locuitorii de la sate s-au folosit de ceea ce natura le-a dat de jur imprejurul locului in care vietuiesc. Astfel, din natura isi iau hrana, materialele de constructie, dar tot de acolo isi procura si cele trebuincioase altor activitati.
,,Astfel, pentru colorarea tesaturilor sau la ce mai aveau ei nevoie, locuitorii satelor au obtinut coloranti naturali din ierburi si argile. Astfel, verdele se obtine din spanac si urzica, galbenul din rostopasca, rosul si caramiziul din frunze de ceapa si sfecla rosie iar albastrul din radacina de brusture si tataneasa” spune Anisoara Beta din Goruia.
Din aceste culori de baza, oamenii obtineau alte si alte nuante prin combinarea lor. Mestesugul vopsirii oualor este transmis din generatie in generatie iar traditia merge mai departe chiar daca este mai la indemana sa cumperi un plic de vopsea.
