Vrancea a pierdut 30 de mii de hectare de padure

Vrancea a pierdut 30 de mii de hectare de padure
Vrancea a pierdut 30 de mii de hectare de padure

Peste 30 mii hectare de padure a pierdut Vrancea din cauza defrisarilor masive efectuate in zona montana. Un raport prezentat, ieri, de directorul Agentiei pentru Protectia Mediului Vrancea, Valentin Logodinschi, a aratat ca defrisarile au fost facute pentru obtinerea de material lemnos sau pentru extinderea terenurilor agricole si a pasunilor, mai ales in zona subcarpatica si de campie, acolo unde presiunea umana era crescuta. „In zona montana, societatile de exploatare forestiera au defrisat dupa anul 1905 peste 30.000 hectare de padure in bazinele hidrografice Tisita, Naruja, Zabala si pe Valea Milcovului“, arata raportul APM.
Comunele cu cea mai mare suprafata forestiera sunt Tulnici – 32.385 ha (80,82 % din suprafata totala), Nistoresti – 20.267 ha (80.87 %), Nereju – 15.240 ha (83,53 %), Soveja – 6.617 ha (69,32 %), Vidra – 5.676 ha (46,48 %), Chiojdeni – 4.974 ha (69,62 %), Vintileasca – 4.744 ha (71,24 %). Cea mai mare suprafata de padure acopera zona montana, 81.913 ha, iar cele mai mici suprafete sunt intalnite in zonele de lunca (Lunca Siretului), unde totalul insumeaza 3.072 ha.
Directorul APM a aratat ca, la nivelul judetului, sunt inregistrate 21 de rezervatii naturale, Parcul Natural Putna, 14 situri de importanta comunitara si 4 arii speciale de protectie avifaunistica. Potrivit APM, aceste zone sunt amenintate in ultimii ani de interventia omului, dar si factori naturali, precum alunecarile de teren. „In aria protejata Poiana Muntiorul, o suprafata de cca 3 ha din habitatul de faneata montana, bogata in specii de orhidee, a fost degradata total prin construirea unei manastiri, a anexelor si prin infiintarea unor livezi si helestee pentru cresterea pestilor“, arata APM.

Exploatarile de balast ameninta nivelul apei freatice

Singura discutie de la Colegiul Prefectural referitoare la aceste zone importante de protectie a mediului s-a referit la autorizatiile emise societatilor care exploateaza balast pe malul drept al Siretului. Directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor a aratat ca societatile care obtin aviz sunt obligate sa realizeze diferite studii pentru evaluarea impactului asupra mediului, ceea ce nu se intampla pe malul stang, iar rezultatul este eroziunea malului drept, aflat pe raza administrativa a Vrancei.

In acest context s-a propus organizarea unei intalniri la care sa participe toate partile implicate, de la institutii publice pana la firme care exploateaza balastul. Pe de alta parte, raportul APM mentioneaza ca „in ceea ce priveste exploatarea agregatelor minerale din spatiul hidrografic al Siretului este important de mentionat faptul ca beneficiile directe care apar la nivelul comunitatilor umane in arealul carora se desfasoara aceste activitati economice sunt nesemnificative (venituri din impozite si taxe, locuri de munca), in comparatie cu problemele pe care acestea le genereaza pe termen scurt, mediu si lung in situ, in amonte si in aval de exploatari“.

APM sustine ca este afectat nivelul apei freatice in localitatile din Campia Siretului Inferior, esential in multe localitati pentru asigurarea de apa necesara pentru uz casnic ori pentru irigatii. „Excavatiile realizate in urma acestor exploatari functioneaza ca drenuri pentru apele subterane, ce modifica nivelul hidrostatic, vulnerabilizand comunitati umane care depind direct de aceste resurse. Acest fenomen este alarmant, in conditiile in care bazinul inferior al Siretului prezinta o vulnerabilitate ridicata la schimbarile climatice globale (risc de aridizare moderat-ridicat pe termen mediu), ce presupun in primul rand cresteri de temperatura si scaderi ale intrarilor de apa prin precipitatii. In plus, scaderea nivelului freatic afecteaza stabilitatea solurilor, cu proiectie directa in productivitatea agricola si mai ales in cresterea vulnerabilitatii la eroziune, din cauza uscarii excesive a substratului nisipos“, sustine APM.

In judetul Vrancea, reteaua hidrografica are o lungime de 1.794 km si cuprinde cursuri de apa care au peste 5 km fiecare. Cel mai mare bazin hidrografic este Siret, cu o lungime totala de 559 km, din care 114 km pe judetul Vrancea. Siretul are urmatorii afluenti: Trotus (14 km), Zabrauti (42 km), Susita (68 km), Putna (153 km), Ramnicul-Sarat (6 km).

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,544FaniÎmi place
97CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente