Cateva zeci de persoane au protestat, marti, in fata Ministerului Culturii, fata de aprobarea certificatului de descarcare de sarcina arheologica pentru masivul Carnic de la Rosia Montana si au cerut demisia ministrului Kelemen Hunor.
Protestul, autorizat sa se desfasoare in intervalul 12.00 – 14.00, a fost organizat de mai multe asociatii care militeaza pentru protejarea patrimoniului in numele campaniei „Salvati Rosia Montana”.
Manifestantii au afisat pancarte cu mesaje precum „Kelemen Hunor ministrul cianurii”, „Ministerul Cianurii si al Distrugerii Patrimoniului National”, „Coalitia de guvernare PDL+UDMR+RMGC egal Love”, „Guvern platit de moarte” si „Luati voi cianura, noi vrem natura si cultura” si au fluturat un steag al Romaniei.
De asemenea, protestatarii au adus mai multe fotografii ale ministrului Kelemen Hunor, incadrate in rame aurii, si au scandat, printre altele, „Hunor, demisia”, „Guvern de derbedei vinde aur pe doi lei”, „Kelemen neispravit, Carnicul l-a otravit”, „Hunor, iesi afara, ne-ai adus cianura in tara”.
Printre participantii la protest s-au numarat Mircea Toma, de la Agentia de Monitorizare a Presei, Nicusor Dan, de la Asociatia „Salvati Bucurestiul”, Remus Cernea, Voicu Radescu, precum si arhitectul Serban Sturdza, vicepresedintele Ordinului Arhitectilor din Romania si al fundatiei Pro Patrimoniu.
„Speram sa modificam ceva din nenorocirea care s-a petrecut. Acum, din punct de vedere formal, institutia (Ministerul Culturii, n.r.) are timpul si instrumentele sa repare”, a spus Mircea Toma. El a amintit ca decizia ministrului Culturii de a aproba certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru masivul Carnic a fost luata pe baza votului favorabil dat in unanimitate de Comisia Nationala de Arheologie din cadrul ministerului.
„Eu nu inteleg cum niste arheologi pot sa-si omoare cu mana lor obiectul de activitate”, a spus Mircea Toma.
Pe de alta parte, el a spus ca ministrul poate sa consulte si Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, care, in urma cu o luna si jumatate, a propus promovarea zonei Rosia Montana pentru includerea in patrimoniul UNESCO. „Comisia Nationala a Monumentelor Istorice are clar o opinie opusa. Ambele comisii sunt consultabile de catre ministru, daca ministrul vrea sa intrebe si cealalta comisie, are o acoperire, daca el nu are propria lui judecata, propria lui gandire, care sa reflecte interesul public”, a mai spus Toma, adaugand ca sunt destule entitati ale interesului public care s-au pronuntat impotriva proiectului minier de la Rosia Montana, dand ca exemplu Academia Romana si Patriarhia.
Intrebat cum comenteaza motivatia ministerului privind aprobarea certificatului de descarcare de sarcina arheologica – aceea ca investitorul Rosia Montana Gold Corporation va acorda fonduri pentru reabilitarea patrimoniului din zona -, Serban Sturdza a spus ca el nu isi schimba parerea si ca exista o lipsa de transparenta totala in comunicarea legata de proiectul minier. „Consider ca este o mare greseala semnarea de catre arheologi a descarcarii pentru masivul Carnic. Guvernul ar trebui sa aiba un punct de vedere explicit si sa nu interpuna tot felul de metode in comunicarea cu populatia. De fapt, este un proiect care este ocult. Faptul ca se gasesc metode de reabilitare a cladirilor este un amanunt. El poate fi acceptat in anumite limite, dar nu poate in niciun caz sa devina scuza pentru ceea ce urmeaza”, a spus Sturdza.
Acesta a mai spus ca „targul este complet incorect si nejustificat”. „Cu totii suntem interesati sa reabilitam cladirile si mediul de acolo, dar modalitatea in care se face cred ca este, la o cercetare mai amanuntita, mincinoasa. (…) Nu are nicio legatura reabilitarea cu schimbul care se face sau cu faptul ca se descarca de sarcina o suprafata extrem de importanta”, a mai spus Sturdza.
Protestatarii au mai venit la minister cu o petitie in care ii solicita lui Kelemen Hunor demisia din functia de ministru al Culturii si Patrimoniului National, in urma deciziei MCPN de a emite certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru masivul Carnic, Rosia Montana, monument istoric din grupa valorica A, recunoscut cu valoare nationala.
Contactati de MEDIAFAX, reprezentantii ministerului nu au facut comentarii pe marginea protestului.
Directia Judeteana pentru Cultura Alba a emis, pe 14 iulie, certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru o parte din masivul Carnic, dupa aprobarea raportului de cercetare arheologica preventiva „Masivul Carnic, Rosia Montana, Romania – proiectul minier Rosia Montana”.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National (DCJPN) Alba a emis acest certificat pe baza hotararii din 12 iulie a Comisiei Nationale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologica preventiva „Masivul Carnic, Rosia Montana, Romania – proiectul minier Rosia Montana”.
„Acesta este primul pas necesar in procesul de a asigura salvarea, conservarea si valorificarea mostenirii arheologice si arhitectonice de la Rosia Montana”, se arata in comunicatul citat, precizandu-se ca ministrul Culturii si Patrimoniului National, Kelemen Hunor, a initiat un plan de actiune care sa asigure conservarea celor mai importante situri arheologice si monumente arhitectonice.
Planul are ca obiectiv salvarea si punerea in valoare a 80% dintre valorile arheologice si arhitectonice din regiune, printre ele numarandu-se: galeriile miniere cu semnificatie istorica deosebita aflate in zona Piatra Corbului, galeriile din zona Catalina-Monulesti, care vor fi cercetate, restaurate si deschise publicului, incinta funerara romana de la Tau Gauri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Paru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale si moderne, 41 de cladiri monument istoric din zona protejata, centrul istoric al localitatii revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mina care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.
Acest plan va fi realizat prin alocarea de catre compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, care vor fi cheltuiti la Rosia Montana pentru lucrarile de conservare si punere in valoare a patrimoniului arheologic si arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde infiintarea unei comisii speciale – din care vor face parte experti independenti – care va monitoriza si va avea puterea de a opri in orice moment exploatarea, in situatia in care se vor face descoperiri importante, scria in comunicatul Ministerului Culturii.
„Este o procedura legala care a respectat toate etapele necesare. Nu pot oferi mai multe detalii. In momentul in care se va parcurge o noua etapa, atunci voi oferi alte informatii. Avizul inseamna salvarea a circa 80 la suta din patrimoniul cultural construit si respecta criteriile privind salvarea patrimoniului national. Urmeaza, daca va fi cazul, scoaterea de pe lista monumentelor istorice a unei parti a masivului Carnic”, a declarat Kelemen Hunor, intrebat despre certificatul de descarcare de sarcina arheologica.
Rosia Montana Gold Corporation dezvolta proiectul minier de la Rosia Montana, din Muntii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimeaza ca va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.
Compania este controlata de firma canadiana Gabriel Resources, care detine 80,46% din capitalul social, in timp ce statul roman controleaza 19,31% din actiuni, prin firma Minvest Deva, iar alti actionari cumuleaza 0,23% din titluri.
