A patra editie a Conferintei academiilor dunarene: Coridorul verde al Dunarii

0
57
A patra editie a Conferintei academiilor dunarene: Coridorul verde al Dunarii
A patra editie a Conferintei academiilor dunarene: Coridorul verde al Dunarii

Convorbire cu acad. Cristian Hera, vicepresedinte al Academiei Romane

Recent, Aula Academiei Romane a gazduit cea de a patra editie a Conferintei academiilor dunarene avand ca tema „Stiinta si strategia europeana pentru Dunare si regiunea Dunarii“, organizata de Academia Romana si Academia Europeana pentru Stiinte si Arte. Cum ati participat si la editiile precedente, va propun sa incepem cu o scurta istorie a acestor intalniri academice.

Istoria incepe cu propunerea facuta de Guvernele Romaniei si Austriei pentru realizarea unui proiect referitor la Dunare. Proiectul a fost depus la UE si, in 2011, Comisia Europeana l-a aprobat. In acelasi an, la Viena, a avut loc prima Conferinta organizata de Academia Europeana de Stiinte si Arte, la care au participat 11 academii europene, initiindu-se programele de colaborare a acestora. A doua Conferinta a fost organizata la Smolencie de Academia de Stiinte din Slovacia. La a doua intalnire au participat 14 academii. Au fost semnate o serie de conventii in cadrul Strategiei Europene a Dunarii. S-a implicat si Centrul Comun de Cercetari al Comisiei Europene de la Bruxelles. La Budapesta, la cel de al 4-lea Forum International al Stiintei din anul 2012, a fost semnat un memorand intre academiile din Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Romania si Centrul Comun de Cercetari al Comisiei Europene. In acest context, Centrul a organizat in aprilie 2012 la Bruxelless, un simpozion la care au fost prezentate principalele tematici referitoare la strategia europeana a Dunarii si participrea Centrului impreuna cu academiile dunarene. La acest simpozion am fost invitat sa prezint referatul de baza privind problema apei si agriculturii in regiunea Dunarii. Au urmat mai multe contacte directe intre diferite academii participante la Conventia de colaborare a academiilor si, apoi, cea de a treia Conferinta de la Budapesta.

Care sunt obiectivele propuse si, cum s-a vazut si la Conferinta, urmarite cu perseverenta?

In orizontul anului 2020 au fost stabilite obiectivele: Dunarea sa fie navigabila 300 de zile pe an, cresterea transportului de marfa cu 20%, reducerea emisiilor de gaze cu 20% si tot cu acelasi procent si cresterea eficientei energetice. S-a mai prevazut cresterea turismului cu 50%, reducerea cu 20% a poluantilor de origine minerala si organica, reducerea cu 25% a riscului de inundatii, cresterea cu 20% a parcurilor nationale, cresterea cu 50% a diversitatii speciilor piscicole, iar 80% din apa Dunarii sa aiba calitatea standardelor europene. In ce ma priveste, sustin, fara rezerve, ca dezvoltarea durabila a regiunii Dunarii se poate realiza numai cu o Dunare curata, prin reducerea, in toate tarile, pana la limitele minime accesibile a tuturor poluarilor de origine minerala si organica pentru a evita dezastre ecologice, mai ales in zona Dunarii de Jos si Delta Dunarii. Numai astfel putem vorbi de Coridorul verde al Dunarii.

Participand la sesiune, pot spune ca, din punct de vedere stiintific, a fost un succes incontestabil. Sa speram ca el va fi urmat si de realizarea obiectivelor propuse. 

Da, aceasta Conferinta a avut un pronuntat caracter stiintific, cu propuneri concrete pentru proiecte si programe. A participat si directorul general adjunct al Centrului Unit de Cercetari Vladimir Šucha, un om cu o aleasa pregatire profesionala care a apreciat in mod cu totul deosebit contributia Academiei Romane la rezolvarea problemelor majore puse in discutie.

Care dintre contributiile Romaniei a fost cea mai apreciata?

Una dintre propunerile facute de Romania, acceptata la nivelul Guvernului si al CE, se refera la infiintarea unui Centru International pentru Sistemul Dunare – Delta – Marea Neagra. Este vorba de un centru international complex care urmeaza sa fie amplasat la Murighiol, in Delta Dunarii, prezentat de colegul nostru prof. Nicolae Panin. Sunt convins ca amplasarea este foarte buna pentru ca aici exista posibilitatea studierii apei din tot traseul dunarean. Se stie ca Dunarea izvoraste in muntii Padurea Neagra si se varsa in Marea Neagra, dar Dunarea trebuie sa ramana albastra pentru ca, din nefericire, a devenit din ce in ce mai poluata. Trebuie sa mentinem Dunarea asa cum este in nemuritorul vals al lui J. Strauss.

Intre altele, relevanta mi s-a parut comunicarea prezentata de acad. Vladimir Stoianović de la Academia Sarba de Stiinte si Arte.

Intr-adevar, Dunarea este extrem de poluata prin deversarea diferitelor deseuri asa cum au aratat cercetarile facute si de Academia Sarba. Spuneati ca stiintific, Conferinta a fost un succes si a fost, dar din pacate rezultatele au fost alarmante. In zonele unde s-a facut cercetarile, poluarea vine din deversarea unor noxe provenite de la diferite fabrici, dar, s-a vazut clar, se datoreaza si oamenilor care nu acorda atentia cuvenita mediului. Au mai fost si alte comunicari referitoare la poluarea cu metale grele, cu substante organice. Toate lucrarile vor fi publicate intr-un volum dedicat acestei conferinte.

Sa revenim la contributia partici­pantilor romani.

As vrea sa evidentiez in mod deosebit contributia profesorului Nicolae Panin, membru corespondent al Academiei Romane, care a prezentat programul pentru Centrul International de Cercetari de la Murighiol, unde au inceput deja lucrarile pregatitoare. Primaria orasului a cedat 10 hectare pentru constructia Centrului si au inceput lucrarile de suprastructura. Centrul Comun de Cercetari de la Bruxelles apreciaza in mod deosebit proiectul, fiind exprimata intentia de a face o extensie al Centrului, dedicata in totalitate studiului si cercetarilor Dunarii, Deltei si regiunii Dunarene. Eu as dori din tot sufletul ca acest lucru sa se intample si sansele sunt destul de mari pentru ca Institutul de Cercetari pentru Geologie, Ecologie si Cercetari Maritime are o baza puternica de cercetare, inclusiv un vapor dotat cu aparatura necesara cercetarii pe Dunare si un altul dotat cu aparatura pentru Marea Neagra. Avantajul cel mai mare consta in faptul ca in tematica de cercetare al acestui Centru International poate fi inclusa si intreaga cercetare si moni­torizare a apelor de la izvoare pana la varsare. Ceea ce este foarte interesant este ca va fi urmarita si influenta apelor Dunarii asupra mediului Deltei si Marii Negre.

Care sunt pasii urmatori?

Speram ca lucrarile sa se continue pe parcursul acestui an, fondurile europene sa inceapa in 2014 si pana in 2016-17 sa se contureze Centrul cu laboratoare, cu dotare corespunzatoare si, bineinteles, cu cercetatori romani si din tarile care participa la strategia europeana pentru Dunare.

Apreciati ca se poate vorbi de o ameliorare situatiei Dunarii?

Nu s-a facut inca o sinteza, dar din spicuirea datelor prezentate de reprezen­tantii academiilor dunarene rezulta o diminuare a gradului de poluare al Dunarii. Speranta este sa contribuim la asa-numitul Culoar verde al Dunarii, mai ales ca teritoriile care nu sunt folosite pentru agricultura pot fi impadurite. Cum bine se stie, padurile si intreaga vegetatie diminueaza continutul de bioxid de carbon din atmosfera, trecandu-l si stocandu-l in masa utila. Se spera la o diminuare substantiala a gradului de poluare a Dunarii.

Mai este problema colaborarii cu factorii politici.

Toate cele patru editii ale Conferintei s-au desfasurat sub patronajul primului-ministru din fiecare tara si au participat reprezentanti ai guvernului. Acum a fost sub patronajul dlui. prim-ministru Victor Ponta si au participat Tudor Prisacaru, secretar de stat de la Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ionut Ciprian Iuga secretar de stat la Ministerul Apelor, Padurilor si Pescuitului. A fost prezent si Guver­natorul Deltei Dunarii, Edward Bratfanof, prezenta sa fiind apreciata ca foarte utila, pentru ca, se stie, Delta este un unicat, facand parte din cele doua sute de monumente ale naturii pe plan mondial. Este o oaza de biodiversitate, este un tezaur mondial pentru ceea ce reprezinta o delta in sistemele fluvii-mare.

Sa inteleg ca avem motive sa fim optimisti.

Fara doar si poate, pentru ca, asa cum am mai spus, nu se pot face progrese in valorificarea tuturor posibilitatilor oferite de Dunare daca stiinta nu contribuie efectiv cu rezultatele obtinute in cercetarile sale. In fiecare tara din structura Conferintei academiilor dunarene are obiective precise si participa cu o activitate precis determinata in cadrul colaborarii privind strategia europeana pentru Dunare si zona dunareana. Sigur, academiile ofera datele cercetarilor insa hotararile depind de factorii de decizie, de factorii politici iar, acum, de Comisia Europeana si de fondurile care vor fi alocate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here