Imre Vass (cercetator): Energia prin fotosinteza, de 20 de ori mai mare decat nevoile noastre

Imre Vass (cercetator): Energia prin fotosinteza, de 20 de ori mai mare decat nevoile noastre

Imre Vass (cercetator): Energia prin fotosinteza, de 20 de ori mai mare decat nevoile noastre

Imre Vass, reputat cercetator maghiar – unul din primii cinci in lume – in domeniul fotosintezei, a fost prezent saptamana trecuta in Romania, pentru a stabili detaliile unei colaborari cu Centrul de Cercetari Biologice Jibou.

Alexandru Moldovan

Imre Vass, unul din cei mai mari cercetatori mondiali in domeniul fotosintezei, sustine ca energia solara captata de plante prin fotosinteza este de circa 20 de ori mai mare decat nevoile energetice ale societatii noastre actuale, insa posibilitatile actuale de convertire a acesteia in diverse forme de combustibil sunt reduse.

Reputatul om de stiinta maghiar a vorbit intr-un interviu despre cercetarile in acest domeniu, fotosinteza artificiala si modul in care sursele alternative de energie pot inlocui combustibilii fosili, atragand atentia asupra faptului ca in fiecare an ardem combustibil fosil produs intr-un milion de ani in trecut.

Doctor in stiinte biologice, Vass se afla de 14 ani la conducerea Centrului de Cercetari Biologice din Szeged si de-a lungul carierei sale a lucrat in unele din cele mai avansate laboratoare din Europa in domeniul fotosintezei, din Tokyo, Stockholm, Atena sau Paris. Cercetatorul maghiar este prezent in acest zile in Romania, pentru stabili modul de aprofundare si directii concrete de colaborare ale institutului din Szeged cu Centrul de Cercetari Biologice din Jibou si Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca.

Alexandru Moldovan: Care sunt proiectele la care lucrati in prezent la Centrul de Cercetari Biologice din Szeged?

Imre Vass: Unul dintre proiectele principale are legatura cu studierea procesului de fotosinteza si cat de eficiente sunt plantele in conversia energiei luminoase in energie chimica, in compusi, un scop principal a acestui tip de studiu fiind acela de a intelege cat de rezistente sunt plantele la actiunea unor factori de stres din mediul natural. Un alt scop este acela de a intelege capacitatea plantelor de a produce surse alternative de energie regenerabila, nepoluanta. Pe partea de factori de stres la plante, accentul il punem pe studiul actiunii luminii asupra plantelor.

Lumina este necesara in procesul de fotosinteza, dar in cantitate mare lumina are si efecte negative, de inhibare a fotosintezei. Vrem sa intelegem cum se realizeaza aceasta inhibare si care sunt mecanismele procesului. Mai avem o serie de proiecte legate de intelegerea modului in care alti factori de mediu, cum ar fi salinitatea si seceta afecteaza productivitatea plantelor, singuri sau impreuna. Este un tip de studiu cu valoare mai mare aplicativa, folosind diferite tipuri de grau pentru aceste studii.

Tot pe partea aplicativa, exista un interes la Szeged pentru a studia fenotipul (particularitatile organismelor care se manifesta in mod vizibil, legate de ereditate si de conditiile de mediu — n.r.) plantelor, studii prin care urmarim modul cum creste o planta, folosind senzori in lumina vizibila, in infrarosu, senzori termici. Centrul de cercetari din Szeged are aparatura speciala pentru studiul fenotipurilor, noi fiind parte a unei mari retelei europene, “European plant fenotiping network”, retea ce isi propune facilitarea accesul la acest tip de aparatura si pentru grupurile de cercetare din tarile europene invecinate, in asa fel incat sa se poata face studiile de caracterizare a plantelor la nivel foarte avansat.

A. M.: Care este scopul vizitei la Jibou? Cum vedeti cercetarea din tara noastra?

I. V.: Unul dintre scopurile vizitei la Jibou este tocmai acesta, de a stabili niste relatii de colaborare si a facilita accesul cercetatorilor romani la baza materiala de la institutul din Szeged, unde atat grupul de la Jibou, cat si un grup de cercetatori de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca pot face studii pe proiectele pe care le au in derulare. Centrul din Jibou are un proiect in derulare pentru studierea rezistentei la salinitate a unor soiuri locale de rosii, fasole, ceapa si usturoi din zona de vest a Romaniei.

Avem o colaborare mai veche cu Cosmin Sicora, care a avut o bursa in grupul de la Szeged condus de mine si a stat sase ani, timp in care si-a dat si doctoratul. In felul acesta am ramas in relatii bune si dupa plecarea lui. Am colaborat cu Cosmin pe partea de studiu a fotosintezei la cianobacterii si discutam impreuna strategii de experimente la nivel de fotosinteza, rezultate, ce pasi trebuie facuti, care se pot face la Szeged, care se pot face la Jibou pentru ca cercetarea sa mearga inainte si bineinteles colaborarea pe partea de studii privind fenotipul, de care mentionam anterior. Pe de alta parte, am avut un contact destul de limitat cu mediul de cercetare romanesc, dar totusi acum trei ani am facut parte dintr-un grup international de oameni de stiinta pentru evaluarea institutelor nationale de cercetare romanesti. Eu am evaluat Institutul National de Stiinte Biologice, care are filiale in Bucuresti, Cluj Napoca, Iasi si Piatra Neamt.


A fost evaluata productivitatea stiintifica, aparatura, dotarile si am constat un nivel bun al acestora. Am avut o colaborare si cu Universitatea de Stiinte Agricole “Banat” din Timisoara, la un proiect de colaborare transfrontalier de caracterizare a diferitelor soiuri de grau si adaptarea lor la factorii de mediu.

A. M.: Cum apreciati fotosinteza ca sursa alternativa de obtinere a energiei?

I. V.: Fotosinteza, ca si proces de fixare a energiei solare pe planeta, exista inca de la inceputul vietii pe pamant. Practic, fotosinteza este sursa de energie a planetei. Capacitatea este extrem de mare. Energia solara care se capteaza in procesul de fotosinteza e de circa 20 de ori mai mare decat nevoile energetice ale societatii noastre actuale, deci exista o disponibilitate energetica majora. Trebuie doar lucrat la intelegerea procesului, captarea lui si folosirea lui in interesul omului.

Si aici s-au facut deja pasi importanti. In tari precum Brazilia o mare parte din combustibilii folositi se obtin din trestia de zahar sub forma de bioetanol, la fel in Statele Unite porumbul este folosit pentru productia de bioetanol. Sunt deja cateva exemple foarte bune. Importanta este pana la urma eficienta cu care se face convertirea acestei energii solare in procesul de fotosinteza. Una dintre plantele cele mai eficiente este trestia de zahar, care are o rata de conversie de 1%, ca o medie anuala, desi teoretic se poate ajunge pana la 30%.

Exista loc pentru optimizarea fenomenului in sine si, de aceea, se si lucreaza si se cerceteaza in acest domeniu. Problema este alegerea pe care trebuie sa o faca societate intre folosirea plantelor ca sursa de hrana si folosirea lor ca sursa de energie. In Brazilia, circa 10% din terenul arabil este folosit pentru productia de trestie de zahar, obtinand bioetanolul pentru masinile pe care le au. In Europa, intr-o zona temperata, cum suntem noi, am avea nevoie de spatii mult mai mari.

A. M.: CCB Jibou are un proiect privind studiul fotosintezei la cianobacterii. Cum ar putea fi folosite cianobacteriile sau algele ca si sursa de energie?

I. V.: Intr-adevar, microalgele, algele verzi si cianobacteriile au o eficienta energetica mai mare. Ele cresc in mare si nu mai exista competitia aceasta cu terenul agricol terestru. Problemele care trebuie rezolvate si care cer mai multa cercetare in domeniu sunt faptul ca trebuie sa cresti cantitati mari de asemenea alge si nu avem experienta ca si societate, in acest domeniu — plante crestem de zeci de mii de ani, alge crestem de 10-15 ani, iar mai apoi sa mentinem aceste culturi libere de contaminari.

Alta problema este faptul ca se genereaza o cantitate mare de biomasa, din care partea lipidica a lor, pana la 20%, poate fi folosita pentru obtinerea de biodisel, dar ramane 80%. Una dintre solutii ar fi sa nu consumi biomasa, ci sa ai niste bioreactoare in care ele sa produca hidrogen sau alti compusi volatili iar tu sa ai acelasi numar de celule care sa produca gaze ce pot fi utilizate ca si combustibil, fara o cantitate mare de biomasa.

A. M.: Ar putea deveni fotosinteza principala modalitate de obtinere a energiei, in viitor?

I. V.: Fotosinteza a creat toate sursele de energie pe planeta, cu exceptia celei nucleare, fiind metoda de fixare a energiei solare din cele mai vechi timpuri. Si combustibilii fosili actuali — petrol, gaze, carbune sunt creati tot prin fotosinteza de catre plante, doar ca s-au format in sute de milioane de ani. Exista estimari ca actualmente, in fiecare an, ardem combustibil fosil produs intr-un milion de ani in trecut. In felul acesta, rezervele noastre de combustibili fosili sunt limitate si trebuie sa gasim surse alternative.

Pentru viitor, nu cred ca fotosinteza poate fi unica solutie pentru producerea intregii energii de care avem nevoie, datorita competitiei cu hrana — asta fara o solutie completa a unei productii de masa in ocean, dar exista deja o contributie importanta. De exemplu, tarile nordice precum Finlanda, Suedia, Canada, cu suprafete mari de padure, circa 20% este energie regenerabila, produsa prin arderea lemnului. Este insa vorba de specii de arbori cu crestere rapida. Pe de alta parte, sunt proiecte de producere artificiala a fotosintezei, fara plante, preluand doar principiile fotosintezei de la plante si construind dispozitive artificiale. Este un lucru promitator, dar este inca o cale lunga. Exista sisteme care pot diviza apa sau produce hidrogen in mod artificial, bazandu-se pe principiile fotosintezei. Poate fi o solutie, dar suntem departe de trecerea catre cercetarea aplicativa. Mai este nevoie de cercetare fundamentala.

Sentimentul meu este ca pe viitor fotosinteza poate avea o contributie importanta, dar nu poate inlocui complet toate celelalte forme de producere a energiei. Fotosinteza are potentialul de a deveni un contributor major.



20 Mai 2014 - Sursa: Magazin Salajean



Articole recente:
@Recomandari
ciolos
6 aprilie 2016
Evenimente ecologice
adopta-o-casa-6-e1434456234818-820x300
28 martie 2016
Schimbari climatice
In 2016 s-a inregistrat cea mai calda luna ianuarie din istoria masuratorilor meteorologice
22 februarie 2016
Energie regenerabila
Producerea energiei regenerabile - tot mai la îndemână
19 februarie 2016
Colectare Deseuri
ONG
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
19 februarie 2016
Fondul forestier
Drujbele si excavatoarele distrug padurile virgine chiar in acest moment
19 februarie 2016
Alimentatie
Merele, roșiile și portocalele conțin cele mai multe pesticide
17 februarie 2016
Agricultura ecologica
Raport: Pesticidele din hrana bebelușilor: morcovi, caise, pătrunjel cu ciprodinil, clorpirifos, carbendazim
17 februarie 2016
ONG
16 februarie 2016
Protectia Mediului
Alimentatie
16 februarie 2016
Energie regenerabila
16 februarie 2016
Biodiversitate
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
16 februarie 2016
Biodiversitate
Acvila țipătoare Arlie se întoarce în Brașov. Vine din Namibia și parcurge 25.000 de kilometri
16 februarie 2016
Sanatate
Cum sa-ti prepari pasta de dinti BIO acasa
16 februarie 2016
Stop Abandonului
Masini ecologice
16 februarie 2016
Case Pasive
A stat 10 ani in India si a venit in Moldova cu ideea unei case ecologice: O locuinta din paie
15 februarie 2016
Alimentatie
Ministrul Agriculturii: O parte dintre produsele pe care le consumam sunt otravite
14 februarie 2016
Controlul poluarii
Peste 5,5 milioane de decese premature, cauzate de poluarea aerului în 2013
14 februarie 2016