Pestele a fost otravit cu mercur si e pe cale de disparitie

5 Noi 2007 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Amatorii de peste proaspat trebuie sa stie ca acesta retine in organism majoritatea toxinelor pe care le inghite, ficatul lui fiind foarte rudimentar. Din arderea carbunelui in termocentrale rezulta un gaz ce contine mercur care, prin intermediul ploii, ajunge in sol si in ape, acumulandu-se apoi in pesti, mai ales in cei oceanici.

Pestele era considerat o sursa excelenta de proteine, fosfor, iod, proteine. In ultimii ani totusi pestele a devenit tinta ingrijorarii nutritionistilor. Argumentele pe care le aduc acestia impotriva consumului de peste, in special al pestelui oceanic, este faptul ca aceste vertebrate marine acumuleaza, din cauza poluarii, cantitati insemnate de mercur.

Mai precis, metil-mercurul care provine, in principal, din arderea carbunelui in termocentrale. Statisticile informeaza ca numai Statele Unite elibereaza anual in atmosfera sute de tone de mercur. Purtat de vant, mercurul se depune in ocean, unde este transformat de bacterii in metil-mercur. Pestii inghit plante cu metil-mercur, iar carnea lor devine toxica.

Una dintre principalele calitati ale carnii de peste este continutul redus de grasimi saturate. Ea este, in schimb, foarte bogata in acizi grasi polinesaturati de tip omega trei si omega sase, de origine animala.

La ce ajuta acesti acizi polinesaturati? Studii de specialitate au demonstrat ca un consum regulat de peste confera un grad ridicat de protectie vaselor de sange si inimii.

De asemenea, unele boli care solicita sistemul imunitar, cum ar fi psoriazisul, astmul bronsic sau poliartrita reumatoida pot fi ameliorate daca persoanele suferinde se hotarasc sa manance mai mult peste. Nu degeaba se spune ca pestele “desteapta”.

Daca mamele lor au mancat peste in timpul sarcinii, copiii au o dezvoltare neuropsihica mai rapida si sunt mai inteligenti. Si batranii au de castigat. Carnea de peste consumata de doua ori pe saptamana ii poate feri de boli grave ale sistemului nervos.
Toxic si pe cale de disparitie

Apele curate contin pesti pradatori de dimensiuni mari

Nu doar poluarea pune in pericol platourile cu peste si legume, ci si scaderea cursu-rilor de apa, ca urmare a folosirii acestora in scopuri energetice, sau schimbarile climatice, ambele fiind cauze importante ale reducerii cantitatii de peste din apele Terrei.

Specialistii spun ca numai construirea barajelor a avut, de pilda, un impact major asupra pestilor din fluvii si a determinat disparitia locala a numeroase specii migratoare. De exemplu in Europa, o treime din speciile de pesti care traiesc in apele curgatoare se afla pe listele cu vietuitoare pe cale de disparitie. Pestii, confirma cercetatorii, sunt mai amenintati cu disparitia decat pasarile si mamiferele.
Dinamitarea apelor, un veritabil masacru

Devastatoare pentru pesti este si dinamitarea lacurilor. Dupa orice explozie, la suprafata apelor plutesc pesti morti, care nici macar nu mai pot fi socototi hrana pentru alte vietuitoare. In Indonezia, aceasta practica este folosita la scara industriala, distrugand recifele de corali. Unele state de coasta folosesc chiar si cianura pentru pescuit. Pestii otraviti sunt apoi serviti in restaurante de lux.

In 1900, cantitatea de peste adusa din ocean se ridica la trei milioane de tone. Gratie tehnologiei avansate, in 1990, numarul tonelor de pesti capturati a ajuns la 86 milioane de tone! Cercetatorii estimeaza ca toate cele 17 mari regiuni de pe glob in care se pescuieste sunt exploatate la maximum.

Chiar daca acvacultura pare sa fie in acest moment doar o sursa de materie prima pentru industriile conexe, cei care au exploatat nemilos aceasta resursa vor constata pe pielea lor ca lipsa pestelui va provoca in curand multe falimente rasunatoare si va genera o criza pe piata alimentelor care o va depasi pe cea a petrolului.

Pentru a fi construite lacuri artficiale, destinate cresterii pestilor, va fi nevoie sa fie defrisate hectare intregi de vegetatie din apropierea marilor sau oceanelor. Si chiar si asa, pestele produs in crescatorii nu va mai fi niciodata suficient pentru toti pamantenii.
“Uzina” de somoni, in Canada

Somonul este vedeta meniurilor pe baza de peste. In Quebec, numarul fermelor piscicole care livreaza somon este intr-o continua crestere, aflandu-se deja in concurenta cu cele din Chile. Somonul este un peste gurmand, care consuma cantitati mari de alte specii marine pentru a se hrani. In captivitate, el este hranit cu faina de peste.

Pestele din mari si oceane este transformat in conserve sau faina de peste chiar la bordul pescadoarelor si al vaselor de pescuit

Cel putin jumatate din cantitatea de peste prins in apele globului este destinata pregatirii fainurilor de peste cu care apoi se hranesc puii sau pestii de lux, ca somonul. Pentru obtinerea unui kilogram de faina de peste sunt necesare cinci kilograme de peste! Peru, Chile si Japonia sunt principalele producatoare de faina de peste.

Cantitatea de peste capturata in lume pentru obtinerea acestor fainuri se ridica la 35 milioane de tone anual. Prin urmare, oceanele nu sunt golite numai pentru a hrani omenirea. Animalele destinate sacrificarii sunt hranite, si ele, tot cu faina de peste.

Culoarea roz a somonului crescut in captivitate se obtine cu ajutorul pigmentilor artificiali sau naturali, cum ar fi, de exemplu, betacarotenul. Pe langa acesti aditivi meniti sa dea iluzia unui produs autentic, somonii din captivitate sunt “imbibati” cu cantitati impresionante de antibiotice si medicamente de sinteza. Populatii intregi de somoni inchisi in rezervatii se imbolnavesc. In Quebec o maladie necunoscuta a facut ravagii printre somoni, atacandu-le sistemul imunitar.

Pestii bolnavi au fost sacrificati, crescatorii nereusind sa gaseasca niciun tratament care i-ar fi putut salva. In Pacific, pescarii au vazut somoni evadati din crescatorii. Cu siguranta, aceste exemplare pot transmite faunei acvatice salbatice virusi necunoscuti, capabili sa infesteze mediul marin.

Somonii modificati genetic, din ce in ce mai intalniti in crescatorii, sunt susceptibili de a le transmite pestilor care se afla in stare de libertate gene periculoase. Analistii spun ca daca este luata “la bani marunti” piscicultura, concluzia e una singura: aproape nimic nu este ecologic in aceasta industrie. Si atunci, de ce mai alergam dupa peste, daca el ne poate otravi cu atata usurinta?
Pestii sufera si comunica intre ei

Pestii din acvarii sufera de stres si disperare, ca orice alte vietuitoare captive de pe Terra

In ciuda aparentelor, lumea animala acvatica este deosebit de complexa. Pestii, ca si oamenii, au perceptii, sufera si comunica intre ei. Cei mai multi pesti produc sunete atunci cand sunt atinsi sau ii urmareste un pradator. Senzatiile lor sunt foarte dezvoltate, iar sistemul lor nervos reactioneaza la durere la fel ca sistemul nervos uman.

Pestilor le este frica, iar inima lor bate mai repede atunci cand simt pericolul, nu le place captivitatea sau stresul, urasc acvariile, poluarea sonica si sufera exact ca oamenii otraviti daca traiesc in ape poluate. De multe ori, pestii mor ori sunt raniti in timp ce sunt capturati. Cei care supravietuiesc sufera de stres sau prezinta tulburari diverse.

Miliarde de pesti agonizeaza zile intregi in pietele agroalimentare. Pescarii amatori au obiceiuri care mai de care mai sangeroase. Atunci cand arunca harponul, “prada” lor se zbate, de multe ori cu coloana vertebrala perforata. Chiar daca “trofeul” scapa, urmeaza o agonie fara sfarsit, timp in care pestii nu mai pot manca si zac exact ca si un om bolnav pana isi vad sfarsitul. Pestii, ca si alte animale, sunt asimilati de oameni cu obiectele. Multi cred ca pot sa-i otraveasca, sa-i mutileze, sa-i captureze, ca pe ei nu-i doare. Dar nu este asa.
Pestele si sanatatea

Compasiunea si grija pe care omul trebuie sa le arate fata de natura si fata de vietuitoarele Pamantului nu presupune ca el sa se lipseasca de hrana sau de adapost. Pestele era amintit din cele mai indepartate timpuri ca aliment de baza in alimentatia majoritatii popoarelor.

Si Iisus a impartit pesti discipolilor sai. Consumat de doua ori pe saptamana, pestele poate preveni infarctul de miocard si poate reduce riscul aritmiilor cardiace sau al altor boli ale sistemului cardiovascular. Bolile sistemului nervos pot fi, de asemenea, prevenite, mai ales boala Alzheimer, care se manifesta in randul persoanelor de varsta a treia. Mamele care in timpul sarcinii au avut un meniu bogat in peste au copii mai sanatosi. S-a demonstrat ca, la varsta de un an, acesti copii inteleg mult mai multe cuvinte si au un grad superior de dezvoltare a creierului.
Uleiul de peste echilibreaza sistemul imunitar

Uleiul de peste ne ajuta sa facem fata virusilor si infectiilor. El echilibreaza sistemul imunitar si incetineste procesul de imbatranire. Este un bun antiinflamator si scade grasimile “rele” din sange, protejeaza pielea si linisteste sistemul nervos. S-a dovedit stiintific faptul ca o alimentatie bogata in peste si un tratament cu acizi omega 3 si omega 6, polinesaturati, opresc dezvoltarea celor mai frecvente tipuri de cancer.

Sursa: Adevarul

Pentru mai multe informatii despre acizi grasi, acvacultura, acvarii, aliment de baza, alimentatia, alimentatie, amatori, antibiotice, antiinflamator, arderea carbunelui, astmul bronsic, bacterii, boli grave, capturati, chile, cianura, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.