Ingrasamintele: sfarsitul agriculturii moderne

0
45
Ingrasamintele: sfarsitul agriculturii moderne
Ingrasamintele: sfarsitul agriculturii moderne

Poluarea mediului este o problema grava a zilelor noastre. Dar, in timp ce accentul este pus pe industriile poluante, toxine, precum mercurul si particulele de poluare, o sursa importanta care duce la devastarea mediului este cauzata de productia moderna de alimente, scrie Dr. Mercola pe site-ul sau, www.mercola.com.

Departe de a le considera elemente de sustinere a vietii, metodele noastre moderne agricole, extrem de chimice, au urmatoarele caracteristici:

   – Distrug substantele nutritive din soluri;

   – Distrug microbii esentiali ai solului;

   – Contribuie la desertificare si la schimbarile climatice la nivel mondial;

   – Satureaza terenurile agricole cu pesticide toxice, erbicide si ingrasaminte care apoi migreaza in apele subterane, rauri, lacuri si oceane.

De exemplu, multe terenuri agricole se confrunta acum cu problema de a avea niveluri periculoase de azot.

Conversia pajistilor si pasunilor in terenuri chimice a fost creata de cultura industriala, care a eliminat o mare parte din filtrarea naturala a apei subterane. Riscurile de sanatate provocate de azot includ pericolul de a dezvolta cancer, boli de tiroida si probleme de reproducere atat la oameni, cat si la animale.

  •  Am ajuns sa avem un sol saracit

Ingrasamintele moderne contin cantitati variabile de azot, fosfor si potasiu. Acestea trei sunt considerate a fi esentiale pentru cresterea plantelor si, astfel, sunt consumate din sol odata cu fiecare recolta.

Acesta este motivul pentru care fermierii raspandesc ingrasaminte pe terenurile lor, pentru a inlocui elementele nutritive pierdute. Cu siguranta nu este modul ideal si durabil de a obtine culturi agricole, dar este considerata a fi cea mai eficienta metoda pentru fermele de mari dimensiuni. Anumite strategii, precum rotatia culturilor sau permiterea marilor culturi de a intra in repaos, ar duce la scaderi enorme ale profitului, care in fapt se bazeaza pe cantitate, si nu pe calitate.

Din pacate, din acest motiv, solul Pamantului este acum epuizat de substante nutritive, iar dupa unele pareri, se pare ca ne confruntam cu o lipsa a celor doua ingrediente de ingrasaminte chimice, fosfor si potasiu.

Spre deosebire de azot, fosforul si potasiul nu pot fi sintetizate, iar metodele noastre agricole agresive pe scara larga, care distrug solul de substante nutritive, ar trebui, in mod normal, inlocuite.

 

  •  Monocultura vs. Policultura

 

Monocultura este definita ca fiind practica agricola de mare randament destinata cresterii aceleiasi culturi agricole, an dupa an, pe acelasi sol. Porumbul, soia, graul si intr-o oarecare masura si orezul, sunt cele mai frecvente culturi realizate cu tehnici de monocultura. De fapt, porumbul, graul si orezul inregistreaza acum 60% din aportul caloric uman, conform Organizatiei de Alimente si Agricultura a Statelor Unite.

In contrast, policultura, care reprezinta practica de rotatie a culturilor, serveste mai bine atat oamenii, cat si animalele. Policultura a evoluat pentru a satisface nevoile nutritive complete ale unei comunitati intregi. Aceasta tehnica, cand este facuta cu atentie, reface in mod automat resursele consumate din sol, astfel fiind durabila si non-invaziva.

 

  •  Monocultura este oare cea mai profitabila?

Cu toate acestea, sustinatorii fermelor industriale si culturilor modificate genetic sustin ca monocultura sau cultura specializata este singura modalitate de a hrani masele de oameni si ca este mult mai profitabila decat fermele mici, independente, din fiecare comuna.

Dar cat de adevarat este acest lucru? O serie de studii arata exact opusul. De fapt, studiile arata ca fermele ecologice mijlocii sunt mult mai profitabile decat orice alta unitate agricola industriala de dimensiuni mari.

De exemplu, cercetatorii de la Universitatea de Agricultura si Stiintele Vietii din Wisconsin, au constatat ca tehnicile traditionale de agricultura ecologica, de plantare a unei varietati de plante pentru a alunga daunatorii, sunt mult mai profitabile decat monocultura.

Mai mult, mergand inapoi de unde am plecat, excesul de azot in agricultura provoaca o devastare asupra mediului. Poluarea apei, asa cum am mentionat mai devreme, este unul dintre efectele secundare a acestui exces.

 

  • Gasirea caii de mijloc

 

National Geographic descrie un proiect de cercetare in Michigan care a fost in curs de desfasurare in ultimele doua decenii.

In acest proiect, pe terenuri agricole cu suprafata de un hectar, sunt comparate patru metode de productie diferite, variind de la conventional la organic. Tot ceea ce se adauga sau se elimina din fiecare teren este atent masurat, inclusiv ploile, ingrasamintele, protoxidul de azot, apa de la ploaie care ajunge in apele subterane, si bineinteles, cultura in sine.

Dr. Mercola a intervievat-o recent pe Dr. Elaine Ingham, un expert recunoscut la nivel international cu privire la beneficiile stiintei durabile a solului.

Potrivit Dr. Ingham, o componenta cheie a agriculturii de succes consta in a avea organisme ajutatoare in sol, specii benefice de bacterii fungi, protozoare, nematoizi benefici, microartfopode si rame, toate acestea contribuind la cresterea plantelor in mod sanatos si normal.

Potrivit Dr. Ingham, nu exista niciun tip de sol pe Pamant care sa nu dispuna de elemente nutritive pentru a creste o planta. Potrivit acesteia, convingerea unor „specialisti” ca solul este deficitar si are nevoie de fosfor sau de azot, in scopul de a creste plante, este grav viciata.

Adevarata nutritie de care plantele au nevoie este, de fapt, derivata din microorganismele din sol. Aceste organisme iau materialele minerale care se regasesc in sol si le transforma intr-o forma accesibila pentru hrana plantelor. Fara aceste bioorganisme, plantele nu pot obtine nutrientii de care au nevoie. Asadar, ceea ce solul are nevoie nu sunt acesti aditivi chimici, ci un echilibru de organisme benefice care se regasesc deja in sol.

Destul de interesant este faptul ca aveti posibilitatea de a utiliza o cultura care sa stimuleze fermentarea si producerea de bacterii benefice in acelasi mod in care se pot stimula probioticele din legumele fermentate.

Daca doriti sa optimizati sanatatea dumneavoastra, pur si simplu, trebuie sa va intoarceti la natura si la alegerea alimentelor sanatoase, iar acest lucru includecumpararea produselor alimentare de la surse competente de inalta calitate, durabile. Dr. Mercola, ne incurajeaza sa sprijinim micile ferme familiale din zonele in care traim.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here