Interviu cu Silvian Ionescu – comisar general al Garzii Nationale de Mediu
In luna ianuarie, Garda Nationala de Mediu a demarat o actiune de informare a agentilor economici in ceea ce priveste ecotaxa. Sunt agentii economici pregatiti pentru aceasta taxa?
Am fost numit la conducerea Garzii de Mediu in februarie 2005, pentru prima oara, si pana in octombrie 2005 nu am scos o vorba in ceea ce priveste reglementarile si sistemele tehnice de lucru din domeniul mediului. Pentru ca am citit.
In octombrie 2005 m-am inscris la un doctorat in domeniul deseurilor, pe care l-am facut ca la carte, si in luna mai, anul acesta, imi voi sustine teza de doctorat. Intre timp, m-am inscris la un al doilea doctorat, am terminat cursuri postuniversitare, toate acestea in domeniul deseurilor. Ca urmare, nu m-am „cocotat”, in varful acestei institutii, fara sa stiu ceea ce stiu toti colegii mei din domeniu.
M-a preocupat problema ecotaxei atat din punct de vedere ecologic, politic cat si economic. Din punct de vedere politic pentru ca este o taxa care, pana la urma, apasa tot pe umarul cetateanului. Din punct de vedere economic, imi displace faptul ca ea a pornit de la 0,1 lei pe kg si a ajuns la 0,2 lei pe bucata. Va trebui sa gasim un echilibru, pentru ca taxarea pe bucata este incorecta.
Din punct de vedere al protectiei mediului, atunci cand am initiat aceasta taxare suplimentara, ideea nu a fost sa aducem bani la Fondul de Mediu ci sa protejam mediul in Romania. Nu am vrut sa lasam sa curga pe piata, in continuare, pungile de plastic si sa le suprataxam, ci din contra, sa facem in asa fel incat sa introducem biodegradabilitatea in sistem si sa protejam mediul.
Aproape „apocaliptic”
Ati revenit la conducerea Garzii Nationale de Mediu dupa o perioada de 2 ani. Care sunt schimbarile semnificative pe care le-ati observat in sistem?
Cu certitudine, institutia cea mai afectata de politica ultimilor ani a fost Garda Nationala de Mediu. Sunteti reprezentant mass-media si al societatii civile si simplul fapt ca in 2008 Garda Nationala de Mediu a sustinut o singura conferinta de presa spune enorm de multe lucruri. Eu facusem din ea o institutie deschisa si cu un contact permanent cu societatea civila. Poate va mai amintiti de Corpul Voluntarilor de Mediu, existau tabere si concursuri pentru copii, facusem manualele pentru clasele I-XII pentru educatia de mediu. Facusem acea actiune care se numea „Trage-ti de maneca parintele”, cand arunca pe jos biletul de tramvai. Toate aceste lucruri au fost inmormantate de predecesorii mei. Din pacate, domnul ministru Korodi a avut grija de o relatie excelenta cu presa si cu societatea civila, dar in folos propriu. In total dispret fata de sistemul de mediu din Romania.
Toate lucrurile de care am amintit, Corpul Voluntarilor de Mediu, Conventia de la Aarhus, taberele de copii, concursurile de mediu, vor fi reluate, vom intra intr-o colaborare extrem de stransa cu Ministerul Invatamantului, astfel incat sa convingem ca educatia de mediu nu este facultativa, ci obligatorie.
„Institutiile statului trebuie sa-si faca datoria”
Care sunt obiectivele principale pe care le urmariti in calitate de comisar general a Garzii Nationale de Mediu, pe termen mediu si lung?
Proiectul de Hotarare de Guvern pentru reorganizarea Garzii de Mediu prevede reintoarcerea la cele 8 euroregiuni, ceea ce inseamna reducerea personalului tehnico-administrativ la minimul necesar, si un castig de peste 100 de posturi de comisari de executie in structurile Garzii Nationale de Mediu. Asadar, la 828 de posturi existente in Garda de Mediu, este un lucru important castigarea a 100 de persoane. Avem ca obiectiv reintrarea in legalitate, pentru ca pana de curand, Garda Nationala de Mediu a functionat in ilegalitate.
Un al doilea lucru de care avem nevoie, neaparat, este formarea si perfectionarea profesionala continua, a personalului Garzii de Mediu. La acest lucru contribuim toti cei care am condus pana in 2007 aceasta institutie, pentru ca am lasat fonduri aprobate de Comisia Europeana de 1 200 000 de euro, pentru doua proiecte de twinning, fonduri ce nu au fost folosite pana in prezent. Vom reporni aceste proiecte de twinning, din fericire, banii inca exista, si vom initia si altele de acest tip.
Pana la predarea mandatului am achizitionat la Sibiu, un centru de perfectionare a cadrelor, centru ce trebuia doar sa mai fie dotat, dar care nu functioneaza nici astazi. Ca sa vedeti eficienta cu care se cheltuie banii publici in Romania.
Toate aceste lucruri trebuie refacute si puse pe roate.
Stim ca activati si in mediul academic. Cum se imbina cariera din domeniul universitar cu activitatea decizionala desfasurata in calitate de comisar general?
Am luat examenul de lector universitar in toamna aceasta, la Universitatea Gheorghe Baritiu din Brasov. Va urma ca in semestrul al II-lea sa predau la Centrul de Pregatire din Ploiesti. Am si o alta sarcina de la Universitate, sa deschidem un nou centru in Bucuresti. In plus, impreuna cu domnii profesori Dutu si Rojanschi, de la Universitatea Ecologica din Bucuresti, am prezentat Ministerului Muncii, un amplu program de cursuri postuniversitare pentru inspectori si manageri de mediu, curs pe care incercam sa il demaram la sfarsitul acestei luni.
In plus, asa cum v-am spus, sunt si doctorand la Sibiu si la Bucuresti.
Legea NU este facuta pentru a fi incalcata
Avand in vedere contextul economic actual, cand agentii economici intampina greutati in desfasurarea activitatii, in ce va consta politica Garzii Nationale de Mediu? Se va pastra aceeasi rigurozitate in aplicarea sanctiunilor sau vor fi acordate circumstante atenuante?
La intrebarea dumneavoastra as vrea sa reactionez precum cele trei maimute chinezesti: nu vad, nu aud si nu vorbesc.
Pai cand am semnat in 2004, tratatul de aderare cu Uniunea Europeana, cand l-am ratificat in 2005 si cand am intrat in 2007 ca membri cu drepturi depline in Uniunea Europeana, cu o expectativa de preluare de fonduri de peste 30 de milioane de euro numai pe domeniul mediului, a invocat cineva boom-ul economic de la vremea respectiva?
Ne intreaba cineva daca suntem in crestere sau in criza? Tratatul de aderare este o lege care trebuie aplicata. Nu e negociabila.
Va dau un exemplu. La discutiile din Parlament, colegi din partid, primari in judetul Timis, au cerut o amanare in ceea ce priveste depozitul ecologic de gunoi. Raspunsul e simplu. Daca se incearca un asemenea demers la Comisia Europeana, el are probabil sanse de 1 la 1 milion de reusita. Dar sa acceptam ca si acest unul la o mie se intampla. Stiti care este reversul medaliei? Se taie POS-ul. Ne-a fost data o suma de bani in conditiile prevazute in tratat. Modificam conditiile din tratat, modificam si suma la care sa ne asteptam. Ne-au fost dati acesti bani ca sa ne conformam in termenul dat si in conditiile date. Nu respectam termenul si conditiile, se taie si banii. Se mai poate trece si la amenzi. Si daca incepem asa, cu primele termene de conformare, s-ar putea ca in 2018, Romania fiind neconforma, tara noastra sa devina un exemplu de scoatere din Uniunea Europeana.
Nici prin cap sa nu le treaca autoritatilor locale sau centrale ca vom face vreun rabat. E mai sanatoasa o economie cu mai putini agenti economici poluatori, decat o economie care vrea sa polueze in continuare.
Ati amintit de zona Sibiului. Este o zona sensibila din punct de vedere al poluatorilor. Stim ca Sometra se inchide, insa, din pacate, populatia din Copsa Mica depinde intr-un procent foarte mare de locurile de munca oferite acolo…
Sometra nu se inchide din cauza Garzii Nationale de Mediu ci din cauza ca nu mai este eficienta. Patronii greci au hotarat sa inchida Sometra pentru ca nu se mai cere negru de fum, iar pretul produsele lor, cupru si zinc, au scazut puternic pe piata. Oricum, sa nu creada nimeni ca Sometra scapa punand lacat si plecand de acolo. Asupra legislatiei romanesti prevaleaza Directivele Europene, valabile si in Romania si in Grecia. Pe urmarire internationala, mergem dupa ei pana in panzele albe.
Unde nu-i cap, vai de picioare
In momentul de fata, exista o problema in colaborarea dintre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si Garda Nationala de Mediu…
Intr-adevar, au existat frictiuni intre aceste doua institutii, dupa plecarea mea, si nu inteleg de ce. Ambele au atributii clare si bine definite. Cele doua institutii nu au colaborat la nivel de conducere, asa ca nu aveau cum sa colaboreze unitatile din subordine. Cert este ca, de-acum inainte, nu vor mai exista neintelegeri.
Exista o serie de protocoale incheiate cu diverse patronate sau asociatii. Ce urmareste Garda Nationala de Mediu prin aceste colaborari?
Rolul principal al Garzii Nationale de Mediu este acela de a preveni, si nu de a penaliza. Pe toate aceste protocoale s-a asezat un strat de-o palma de praf. Astept sa iasa Hotararea de Guvern care sa imi permita sa imi repun colaboratorii in functiile pe care le merita, fiind adevarati specialisti din domeniu. De altfel, numai oameni din cabinetul meu vor raspunde de aceasta colaborare, tocmai pentru ca ea sa fie direct la varf si ca sa am posibilitatea de a comunica direct cu societatea civila.
Schimbarea la fata
In momentul de fata, in ce proiecte sau programe internationale este implicata Garda Nationala de Mediu?
Proiectele noastre nu pot fi decat pe pregatire profesionala. Luna aceasta, se afla in Ungaria, doi comisari ai garzii, care participa in comun la o inspectie acolo, dupa care va avea loc o alta inspectie, in Romania.
Ungurii ne-au transmis ca si-ar dori cat mai multe programe de pregatire cu noi, pentru ca stim mai multe decat ei.
Cu Bulgaria va trebui sa colaboram, pentru ca politia de frontiera se va retrage de pe Dunare la sfarsitul anului 2010. Ori lucrurile trebuie pregatite. Dunarea intra comunitara, de la frontiera cu Ungaria nu va mai fi patrulata de politia de frontiera de la data de 31.12.2010.
Am demarat deja discutiile cu Ministerul Administratiei si Internelor, astfel incat sa luam masurile cele mai potrivite. Vom prelua dotarile si poate chiar personalul. In momentul de fata, patrulam Delta Dunarii si Marea Neagra, dar va trebui ca intreaga frontiera, de aproximativ 600 de km sa intre sub raspunderea noastra, la inceputul anului 2011.
Cum contribuie omul Silvian Ionescu la protectia mediului?
Omul Silvian Ionescu si-a construit o casuta de vacanta in Delta, pentru ca iubeste Delta Dunarii foarte mult si probabil ca aceasta este, din intreaga delta, singura ce respecta toate conditiile de mediu impuse de Comisia de Urbanism din Consiliul Judetean. Casa este acoperita cu stuf, fosa septica este cel mai modern model existent pe piata acum un an de zile, forajul pentru aductiunea de apa este ecologic. Am pomi, flori, verdeata. Silvian Ionescu produce mai mult oxigen decat consuma.
Sunt si vanator si pescar si as vrea sa lamurim foarte clar aceste doua lucruri. Pescuitul si vanatoarea nu sunt activitati interzise ecologic si nu contravin statutului pe care il au. Extremismul de mediu la care s-a ajuns in domeniul vanatorii, este un lucru care ma deranjeaza foarte mult. Toata lumea blameaza ce se intampla la Balc. Este o denaturare a lucrurilor. Aceasta vanatoare are loc o data pe an intr-un parc natural de 1100 de hectare, in care animalele cresc libere si in care daca nu s-ar face aceasta vanatoare, suprapopularea ar duce la imbolnaviri, molime si la moarte naturala prematura. Este o practica europeana cat se poate de civilizata acest mod de vanatoare.
Va dau un alt exemplu: cel al ursilor din Romania. Noi vorbim despre protectia ursilor, ceea ce este foarte corect. Conform recensamantului facut de Romsilva, in Romania exista 7200 de ursi.
Pornim de la ideea ca un urs are nevoie, pentru a trai liber in natura, de un areal propriu de 10 pana la 12 kilometri patrati.
Arealul ursului este domeniul montan, dar numai un anumit domeniu montan. O sa va fac un calcul. Romania are 27% din teritoriu, impadurit. Din 237 500 kilometri patrati cat este suprafata Romaniei, 27% reprezinta aproape 60 000 kilometri patrati. Scadem pasunile alpine, golurile alpine si ajungem la 45 000 de kilometri patrati. La numarul de populatie recenzata de ursi, aceasta suprafata este super insuficienta pentru ursii din Romania. De aceea coboara in oras si mananca din pubele. Ursul din Romania este suprapopulat. El nu mai poate fi protejat, ci trebuie controlat ca populatie.
Stere Cretu
Sursa: Infomediu Europa
