Strategia Energetic? Na?ional? pentru 2015-2035, invita?ie la dezbatere,sau praf în ochi?
Strategia Energetică Naţională pentru 2015-2035, invitaţie la dezbatere,sau praf în ochi?
Strategia Energetica Nationala pentru 2015-2035, invitatie la dezbatere,sau praf in ochi?
Strategia Energetica Nationala pentru 2015-2035, invitatie la dezbatere,sau praf in ochi?

Zacamintele neconventionale de titei si gaze naturale – cunoscute indeobste sub titulatura de titei si gaze de sist – capata o importanta tot mai mare in strategia energetica a tarii.

Invocand scenariul ca rezervele de gaze naturale al Romaniei s-ar putea epuiza in curand, Departamentul pentru Energie militeaza pentru necesitatea explorarii si „eventual exploatarii” controversatelor gaze de sist.

„Resursele energetice neconventionale constituie o forma alternativa de energie si sunt localizate in formatiuni sedimentare de diferite varste, de regula, la adancimi mari in scoarta terestra si in zonele reci, in mari si oceane (gaz hidratii). In conditiile declinului productiei de hidrocarburi din zacamintele conventionale, aflate in productie, Romania trebuie sa intensifice explorarea si, eventual, exploatarea de noi zacaminte de titei si gaze naturale, atat conventionale, cat si neconventionale. In acest domeniu, cercetarile sunt abia la inceput in Romania si o estimare a acestor resurse va fi posibila numai dupa desfasurarea unor lucrari de explorare mai aprofundate”, sustine Departamentul pentru Energie in Strategia Energetica Nationala /SEN/ pentru perioada 2015-2035, lansata, vineri seara, in dezbatere publica, informeaza Agerpres.

Potrivit sursei citate, Romania dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrala si de Est (ECE), rezervele sigure fiind de aproximativ 1.600 TWh. La o productie medie anuala de 11 miliarde mc gaze naturale si in conditiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rata de inlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, actualele rezerve de gaze naturale s-ar putea epuiza intr-o perioada de aproximativ 14 ani, sustine Departamentul pentru Energie.

„Salvarea” ar veni, potrivit strategiei, de la gazele de sist. Citand un raportul al Energy Information Administration (EIA) – institutie guvernamentala americana – din anul 2013 ‘World Shale Gas and Shale Oil Resource Assessment’, Departamentul pentru Energie sustine ca Romania ar detine insa resurse considerabile de gaze de sist, ocupand locul al treilea in Europa, cu un potential de aproximativ 14.882 TWh resurse exploatabile.

Cat despre activitatile de explorare si exploatare ale acestui tip de hidrocarburi, care implica procedeul de fracturare hidraulica de mare volum, (tehnologie extrem de controversata, studiile dovedind ca este nociva pentru oameni si mediul inconjurator), Departamentul minimizeaza riscurile, afirmand ca aceste activitati se supun legislatiei generale si legislatiei UE privind protectia mediului.

„Exista o serie de principii recomandate de CE (Recomandarea 2014/70/UE), privind explorarea si extractia hidrocarburilor (cum sunt gazele de sist) prin utilizarea fracturarii hidraulice de mare volum, menite sa asigure protectia climei si a mediului, utilizarea eficienta a resurselor, precum si informarea publicului”, se arata in documentul citat.

Este fracturarea hidraulica sigura si eficienta?

Trebuie mentionat in context ca tehnologia fracturarii hidraulice la care se refera Departamentul pentru Energie este considerata deosebit de periculoasa pentru sanatatea umana si mediul inconjurator. Numeroase studii (din care parte se regasesc chiar si in rapoarte ale Parlamentului Europeana) arata ca lichidul de fracturare care se injecteaza in sol pentru extragerea zacaminte de sist, este aditivat cu sute de chimicale, multe dintre acestea toxice, cancerigene si mutagene, din gama BTEX. Aceste substante pot migra, in timp, in panza freatica, in pamant si in aerul din jurul sondelor. Mai mult, pompat in sol la mare presiune, lichidul de fracturare antreneaza metale grele si substante radioactive etc., aceste elemente ajungand si ele in apa si sol, ceea ce inseamna ca terenurile pe care se fractureaza vor fi scoase din circuitul agricol pentru mult timp. Poate definitiv.

Desi in noul context geopolitic (mult invocata dependenta energetica de rusi) se incearca bagatelizarea riscului acestor exploatarii, studii facute in SUA, tara in care aceste resurse se exploateaza de aproximativ 9 ani, arata ca in zonele de langa sonde s-au inregistrat o incidenta mare de nasteri premature, fetusi malformati etc.

Mai mult, pe langa faptul ca extragerea gazelor de sist duce la contaminarea apelor subterane, prin ventilare si ardere la emisii de metan si particule solide, metanul fiind al doilea gaz cu efect de sera, si are are efecte grave pentru sanatate, analizele arata ca gazele de sist nu sunt nici la fel de ieftine, nici la fel de abundente cum s-a crezut initial. Experienta americana si, mai recent, cea europeana, demonstreaza ca, in genere, volumul zacamintelor de sist din subsol a fost supra-estimat iar cheltuielile cu exploatarea (si cu remedierea efectelor secundare ale acesteia) depasesc mult profitul economic.

„Rezervele de gaz de sist din SUA au fost masiv supraevaluate (acest fapt s-a petrecut si cu rezervele Poloniei, care dupa chiar primele explorari au fost surclasate cu un factor de 1/10), iar pretul actual al acestor gaze in SUA este nesustenabil de redus – fiind cu mult sub costul de productie. Combinatia de rezerve supraestimate si preturi nesustenabile mici va duce la o volatilitate semnificativa a preturilor, si la o crestere inevitabila a acestor preturi la gaze in viitorul apropiat. Mitul gazului de sist ca sursa de energie abundenta si ieftina este perpetuat de interese din industrie si sfera politica, dornice sa deschida o piata europeana”, a explicat recent Georgeta Ionescu, geolog, jurist si activist pentru mediu intr-un interviu acordat Epoch Times.

Mai merita reamintit, apropos de boom-ul economic pe care il aduc gazele de sist, ca potrivit Energy Policy Forum, in statul Texas, veniturile rezultate din exploatarea gazului si a petrolului s-au cifrat la 3,6 miliarde de dolari, in timp ce numai costurile cu reparatia drumurilor ca urmare a folosirii acestora in acest scop le-au depasit, atingand 4 miliarde de dolari. In Arkansas, veniturile au fost de 182 milioane de dolari, fata de costurile cu drumurile de 450 de milioane de dolari, iar in Dakota de Nord 3,3 miliarde de dolari, fata de 7 miliarde.
Dezbatere sau praf in ochi?

Revenind la Strategia Energetica Nationale pentru perioada 2015-2035, Departamentul pentru Energie precizeaza ca documentul a fost elaborat cu participarea si consultarea mai multor specialisti din mediul academic, mediul de afaceri, precum si din societatea civila. „In prezent, Romania are o Strategie Energetica Nationala (SEN), adoptata in 2007, si care este valabila pana in anul 2020.” mai precizeaza Guvernul.

Reprezentantii societatii civile, mai exact ONG-urilor de mediu anti-fracturare hidraulica afirma insa ca nu au fost invitate la nicio discutie prealabila elaborarii SEN, desi ar fi foarte interesati sa ia parte la o astfel de consultare si ar fi putut pune la dispozitia autoritatilor informatii si date de interes.

„Se vorbeste de strategie insa nu exista date concrete despre cantitatile de gaz si petrol extrase, nu au organisme de control a cantitatilor extrase, iar statistica romaneasca este falsificata. Cea europeana este mai corecta. In rest aceleasi manipulari ale opiniei publice, prin jocuri emotionale. Asta nu este strategie. Este circ pentru a ascunde fapte grave de coruptie si tradare a interesului national.”, declarat George Epurescu, presedinte Romania fara Ei.

In conditiile in care Romania are o Strategie Energetica Nationala valabila pana in anul 2020, exista ragazul elaborarii unui unui studiu complex fundamentat in care sa se traseze calea spre schimbarea de paradigma energetica cu minimizarea proceselor de combustie aplicate combustibililor fosili, in loc sa se inoculeze opiniei publice ideea necesitatii extragerii petrolului si gazelor, mai sustin ONG-urile.

„In anii crizei petrolului din anii 70 la fel se anunta apocalipsa sfarsirii hidrocarburilor pe pamant cu scopul cresterii preturilor”, atrage atentia si Marina Stefan (Romania fara Ei), reamintind un recent reportaj Euronews in cadrul careia, Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom (compania din care vine si actualul sef al Departamentului pentru Energie, Razvan Nicolescu) sustinea ca prin exploatarea imensului zacamant de gaze naturale in platoul continental romanesc al Marii Negre, Romania ar putea sa nu mai aiba nevoie de importuri, ba mai mult, in eventualitatea in care zacamintele vor fi mai semnificative decat se estimeaza in prezent, atunci hidrocarburile extrase ar putea acoperi o parte din nevoile europene. Deci argumentul rezervelor care s-ar termina 14 ani nu sta in picioare.

O Strategie Energetica Nationala nu poate fi fundamentata pe rapoarte EIA, mai arata activistii, in conditiile in care estimarile EIA sunt controversate chiar in SUA. Drept dovada, specialistii americani sugereaza ca estimarile agentiei guvernamentale au fost mult prea optimiste, fiind bazate, ca sa il citam pe Tad Patzek, sef de la Universitatea din Texas, Austin, „pe studii grosiere ale formatiunilor de sist majore, sau scenarii.” In prezent, in SUA, cercetatorii studiaza formatiunile de gaze de sist in mod mult mai detaliat si emit prognoze mai prudente decat cifrele avansate de EIA. Graba de a extrage si exporta cat mai rapid cantitati semnificative de gaze de sist poate conduce spre, „un fiasco major”, ii avertiza in decembrie Patzek pe americani.

Consultarea publica este deschisa pana la data de 10 ianuarie 2015, termenul pentru finalizarea revizuirii strategiei energetice a Romaniei fiind luna mai 2015, mai precizeaza Departamentul iar societatea civila spera ca Departamentul pentru Energie sa aiba disponibilitatea de a ii consulta si pe ei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here