Lupta impotriva despaduririlor abuzive din Romania capata o noua dimensiune. Daca pana acum, inamicul padurilor era mai greu de identificat, mai nou el a luat chipul unei mari firme austriece care exploateaza lemn romanesc de 13 ani incoace. Cum a atras aceasta companie furia a mii de romani, care pregatesc sambata proteste in toata tara, precum si in diaspora.
Mai multe comunitati de pe Facebook, inclusiv faimoasa”Uniti Salvam” care a militat impotriva exploatarii aurului pe baza de cianuri la Rosia Montana, organizeaza acum proteste pentru salvarea „aurului verde” al tarii.
„Sambata, 9 mai, in mai multe orase din tara va avea loc primul protest major impotriva despaduririlor abuzive, care au lasat Romania in numai cativa ani cu mai putin de jumatate din suprafata impadurita pe care o avea in 1989”, spun organizatorii protestului.
Ei adauga ca situatia este cu atat mai grava cu cat in Romania exista jumatate din suprafata totala de padure virgina din Uniunea Europeana, „iar la nivelul clasei politice exista numai complicitate cu beneficiarii despaduririlor abuzive, asa cum ne indica si gestul recent al presedintelui Klaus Iohannis de intoarcere catre Parlament a legii care punea capat monopolului companiei austriece Schweighofer Holzindustrie”.
Tot scandalul a pornit de la un proiect de modificare a Codului Silvic, ce introducea elemente de protejare a padurilor virgine si de descurajare a exploatarii haotice, autorizand Jandarmeria sa controleze transporturile de busteni. Un articol important in acest sens era acela care stabilea un prag maxim de 30% la achizitia sau procesarea de masa lemnoasa si dreptul de preemptiune pentru producatorii locali din industria mobilei. Era, fara indoiala, un amendament indreptat impotriva excesului de taieri destinate exportului, scrie Deutsche Welle, potrivit Romania Curata.
Aceeasi sursa mentioneaza ca firma austriaca a reactionat, cerand printr-o scrisoare autoritatilor romane sa renunte la acest amendament. Dar legea a fost votata fara modificari si textul a ajuns la promulgare. Presedintele Klaus Iohannis a retrimis insa legea la Parlament cu un argument identic cu cel al austriecilor, potrivit jurnalistului Mihai Gotiu de la Romania Curata.
Pozitia dominanta a firmei austriece in domeniul exploatarii forestiere creeaza nemultumiri si in randul producatorilor locali de mobila.
Industria locala de mobila, amenintata cu disparitia
„Primim numeroase semnale de alarma din teritoriu de la producatorii de mobila, membri ai APMR, care denunta cresterea exagerata la licitatiile si achizitiile de masa lemnoasa a pretului oferit de firma Holzindustrie Schweighofer de la Sebes. Materia prima lemnoasa autohtona, utilizata si transformata de firma Holzindustrie Schweighofer in cherestea, este exportata ca atare in Japonia, Egipt, China, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, ingreunand si blocand posibilitatea de aprovizionare a producatorilor de mobila si alte produse finite din lemn de pe piata autohtona”, spun reprezentantii Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR).
Cea mai mare parte a industriei mobilei din UE este formata din IMM-uri, iar sectorul mobilei din Romania nu face exceptie.
„Ponderea mare a IMM-urilor inseamna o forta de licitare a resurselor mult mai mica decat cea a unui operator din industria lemnului de talia firmei Holzindustrie Schweighofer. Lipsa unor reglementari care sa protejeze industria autohtona a mobilei a propulsat Holzindustrie Schweighofer intr-o pozitie in care isi permite sa ofere preturi exagerate firmelor care exploateaza masa lemnoasa pentru a avea asigurat necesarul de material lemnos. Bulgaria, desi tara membra a Uniunii Europene, a luat masura interzicerii temporare, pe o perioada de 3 luni, a exportului de busteni incepand cu data de 10 martie 2015, avand ca obiectiv stoparea exploatarii forestiere ilegale si sprijinirea producatorilor care creeaza produse cu valoare adaugata, iar pentru viitor se au in vedere si alte masuri pentru restrictionarea exporturilor de materii prime, cum ar fi schimbari in legea TVA-ului”, a spus presedintele APMR, Aurica Sereny.
Scandalul taierilor ilegale
Pe langa controversa legata de implicarea presedintelui in modificarea Codului Silvic, firma austriaca s-a aflat recent in centrul unui alt scandal.
Organizatia de mediu Environmental Investigation Agency (EIA) a dat publicitatii, pe 27 aprilie, filmari care arata cum conducerea companiei Holzindustrie Schweighofer Romania, cel mai mare procesator de rasinoase din tara, accepta cu buna stiinta si recompenseaza lemnul taiat ilegal printr-un sistem de bonificatie, insa compania sustine ca in procesul de achizitionare a bustenilor respecta legile si reglementarile in vigoare si anunta ca va demara o ancheta interna si va lua decizii in consecinta.
EIA a prezentat, intr-o conferinta de presa, inregistrari video realizate cu camera ascunsa, in care investigatorii EIA au jucat rolul unor investitori straini care au castigat drepturile de punere in valoare a unei cantitati anume de lemn din padurile unei asociatii de proprietari din Romania.
In discutiile pe care acestia le-au purtat cu oficialii romani si austrieci ai companiei Schweighofer, investigatorii au mentionat de mai multe ori intentia de a taia mai mult decat este permis conform contractului cu asociatia de proprietari. Investigatorii au cerut companiei asigurari ca lemnul ilegal va fi cumparat. Oficialii Schweighofer au confirmat ca vor cumpara lemnul si au aratat bonusurile pe care le ofera pentru cantitati suplimentare de lemn.
La randul sau, compania sustine ca respecta legislatia in vigoare si promite ca va demara o ancheta interna. Despre ancheta EIA cu privire la practicile firmei austriece a scris si presa internationala.
Fabrica deschisa fara autorizatii?
Mihai Gotiu de la Romania Curata mai arata ca „in plin scandal international legat de practicile frauduloase, compania Schweighofer a deschis noua fabrica de cherestea de la Reci si ca organizatiile de mediu reclama lipsa mai multor autorizatii”.
„Conform fotografiilor si inregistrarilor video difuzate de Asociatia Neuer Weg, compania austriaca Schweighofer a deschis noua fabrica de cherestea de la Reci, judetul Covasna. Conform asociatiilor de mediu, deschiderea fabricii este ilegala, neavand autorizatie de functionare. Mai mult, nici centrala de productie a energiei electrice prin cogenerare, care asigura curentul electric pentru fabrica nu are autorizatie de construire (si nici nu a existat vreo consultare publica in vederea eliberarii acestui act) si nu are autorizatie integrata de mediu”, spune Gotiu.
De altfel, conform site-ului APM Covasna, dezbaterea publica privind centrala de productie a energiei electrice de la Reci este programata pentru data de 18 mai 2015. Autorizatia de constructie a fabricii de la Reci este, de asemenea, contestata in instantele de judecata, conform sursei citate.
Lemn din rezervatie protejata
Site-ul german ihb.de, specializat in industria lemnului, a scris la randul sau despre grupul austriac, precizand ca EIA nu este prima organizatie care acuza compania de achizitia de lemn taiat ilegal.
In ianuarie, un ONG de mediu romanesc, Agent Green, a sustinut ca a urmarit un transfer ilegal cherestea provenind din Parcul National Retezat pana la fabrica Schweighofer din Sebes. Reprezentantii ONG-ului au filmat presupusul camion ce transport lemn tot drumul, de la padure pana la portile fabricii de cherestea Schweighofer. Autoritatile au confirmat ca transportul a fost ilegal. Ca si in cazul EIA, Gerald Schweighofer (proprietarul companiei -n.r.) a emis o declaratie in care nega toate acuzatiile si dadea asigurari ca va fi imbunatatit sistemul de verificare a surselor de lemn achizitionat.
“In Romania exista de multi ani o miscare puternica impotriva activitatii Holzindustrie Schweighofer. ONG-uri, jurnalisti si companii din industria forestiera dau vina pe Schweighofer pentru distrugerea padurilor din Romania si pe autoritatile romane care permit aceast lucru. In tara, ”termita padurilor din Romania ”, ”terminatorul”, ”apocalipsa dupa Schweighofer” sunt apelative bine cunoscute pentru companie sau Gerald Schweighofer insusi”, scrie site-ul german.
Aceeasi sursa mentioneaza ca este greu de dovedit daca Holzindustrie Schweighofer cumpara in mod deliberat lemnul taiat ilegal din Romania. „Cert este ca societatea detine un monopol in industria forestiera romaneasca si ca autoritatile permit disparitia lenta a padurilor din tara”, mai scrie site-ul german.
Holzindustrie Schweighofer face parte din holdingul austriac privat Schweighofer Group. La nivelul anului 2014, compania avea 2.500 de angajati in unitatile de productie din Romania. Holzindustrie Schweighofer mentioneaza ca, in perioada 2002- 2015, a investit in Romania 778 de milioane de euro, din care 166 de milioane de euro in ultimii doi ani.
Schweighofer este cel mai mare procesator de rasinoase din Romania, avand unitati in Sebes, Radauti, Siret si Comanesti. Mai nou, se pare ca a deschis si fabrica de la Reci, judetul Covasna.
Compania este activa pe piata romaneasca din 2002. In 2013, din volumul total de 8 milioane de metri cubi de lemn romanesc procesat, 2,2 milioane de metri cubi au mers catre fabricile companiei din Austria, potrivit wirtschaftsblatt.at.
Luand in calcul un volum mediu de 8 milioane de metri cubi pe an rezulta ca in 10 ani grupul austriac ar fi procesat cam 80 de milioane de metri cubi, adica 60% din volumul total de lemn exploatat in Romania, in perioada 2002-2011, de peste 135 de milioane de metri cubi.
De asemenea, la un pret minim de comercializare a lemnului, de 70 de euro pe metru cub, rezulta o valoare a lemnului exploatat pe parcursul acestor zece ani de 9,4 miliarde de euro.
Ramane de vazut daca primul protest masiv anuntat pentru sambata va avea vreun efect sau nu. Organizatorii sunt insa optimisti, avand in vedere rezultatele protestelor anterioare.
„Are rost sa protestam, din 2012 si pana acum toate protestele majore s-au lasat cu efecte benefice pentru Romania, Rosia Montana nu are un lac imens de cianura, legea amnistiei si gratierii a picat,Chevron nu mai activeaza in Romania, asta s-a cerut la protest, asta s-a intamplat”, spune unul dintre organizatori.
