Padurile europene se apropie de punctul de saturatie ca urmare a scaderii ‘rezervorului de carbon’, releva un studiu publicat de revista Nature Climate Change si preluat luni de BBC. Potrivit autorilor, scaderea rezervorului de carbon, cu rol esential in ciclul carbonului si in compensarea emisiilor poluante, este determinata mai ales de despaduririle masive si de dezastrele naturale, cum este cazul incendiilor de padure, aceasta evolutie fiind insotita de cresterea emisiilor de CO2, informeaza Agerpres.
Ciclul carbonului este procesul prin care acest compus este transferat intre pamant, apa si atmosfera. Rezervorul de carbon reprezinta capacitatea principalelor componente naturale, cum ar fi solul, oceanele, rocile sau combustibilii fosili, de a inmagazina carbonul astfel incat acesta sa nu fie eliberat in atmosfera.
Incepand cu epoca Revolutiei Industriale, activitatea umana a modificat acest ciclu, ca urmare a arderii combustibililor fosili, prin care s-a eliberat o mare cantitate de CO2 stocat, si a modificarilor in exploatarea solului, cum ar fi despadurirea sau extinderea urbanizarii. Astfel, s-a redus dimensiunea biosferei, cea care elimina dioxidul de carbon prin fotosinteza.
Saturatia despre care se vorbeste in raport face referire la punctul in care capacitatea de absorbtie a rezervoarelor de carbon nu mai reusesc sa tina pasul cu cantitatea de CO2 eliberata in atmosfera in urma activitatilor umane. Situatia este agravata si de dezvoltarea economiilor emergente, precum India, China sau Brazilia.
Acest studiu contrazice concluziile raportului din anul 2011 asupra starii padurilor europene, in care se sustine ca suprafata zonelor impadurite a crescut in Europa si acestea absorb 10% din emisiile anuale de CO2. Astfel, autorii recentului studiu sustin ca rata impaduririi a fost mica, iar o suprafata insemnata a acestor paduri a fost plantata la inceputul secolului XX sau in perioada imediata de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, copacii fiind in prezent foarte batrani.
Studiul poate avea implicatii si asupra eforturilor statelor UE de a reduce emisiile de CO2, intrucat in angajamentele lor internationale de limitare a emisiilor de CO2, cum este Protocolul de la Kyoto, rezervoarele de carbon au fost luat in calcul numai in mod voluntar, dar in viitoarele acorduri de acest fel, gestiunea padurilor va fi un capitol cu prevederi obligatorii, explica autorii cercetarii.