Cat de albastra este situatia spatiul verde din Timisoara?

Cat de albastra este situatia spatiul verde din Timisoara?

Oras-gradina, oras al parcurilor sau al florilor… Alintata, si nu fara temei altadata, in fel si chip, invidiata pentru aerul occidental, rezultat al combinatiei dintre verdeata ce ocupa o buna bucata din suprafata urbana si mostenirea habsburgica, Timisoara a ajuns sa respire din ce in ce mai greu, inecata de praful cu care am inceput sa speriem pana si Comisia Europeana.

Desigur, se vorbeste de Padurea Verde si de zona verde adiacenta Canalului Bega ca de niste plamani ai orasului. Prin cartierele de blocuri, insa, locatarii par tot mai mult niste scafandri fara butelie de oxigen, care, dupa ce si-au luat portia de aer curat cu ocazia drumurilor prin centru, se scufunda din nou in imbacseala de acasa.

Ce-i drept, una e sa mai plantezi un rand de pansele in rondourile din Piata Libertatii si cu totul altceva sa ai o repartitie a spatiilor verzi echilibrata si dispusa judicios pe intinsa vatra a Timisoarei, un oras caruia legislatia comunitara ii cere ca, pana la sfarsitul anului viitor, sa contabilizeze 26 de metri patrati de spatii verzi pe cap de locuitor – un minim acceptat in Uniunea Europeana, in conditiile in care Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda chiar o medie a suprafetei verzi de 52 de metri patrati.

Ce-i drept, demersurile administratiei locale, impulsionate si de aratatorul fluturat a dojana din partea Comisiei Europene, n-au lipsit in ultima perioada. S-au mai facut plantari, s-au mai cosmetizat parcuri deja existente, au avut loc actiuni de ecologizare… In chestiunea spatiilor verzi, insa, pana si specialistii din domeniu considera ca mai e mult pana… departe.

La sfarsitul anului 2011, la Timisoara se inregistra o medie de 16 metri patrati pe cap de locuitor. Situatia s-a imbunatatit, dar nu cred sa se fi depasit 20 de metri patrati”, spune Marian Eperies, prim-comisar al Garzii de Mediu Timis.

Incertitudinea lui Eperies are ca motiv faptul ca, desi fusese solicitat inca din luna martie, raportul primariei privind situatia actuala nu fusese inca trimis pana la sfarsitul saptamanii trecute. „Nici de la Lugoj nu avem date”, arata prim-comisarul Garzii de Mediu.

Autoritatile din celelalte localitati urbane s-au dovedit ceva mai harnice, astfel incat poate fi creionata, chiar si trunchiata, o imagine a starii de fapt din orasele timisene. Campioana la acest capitol pare a fi Jimbolia, cu aproape 95 mp de spatiu verde revenind fiecarui locuitor, in timp ce Buziasul si Gataia, cu circa 74 mp, tin si ele steagul sus.

In dreptul orasului Sannicolau Mare apare cifra de 36 mp, fiecare fagetean dispune de 29 mp de verdeata, in timp ce la Ciacova, cei 5.000 de locuitori au la indemana exact 121.300 de metri patrati de spatiu verde, adica o medie apropiata de ceea ce ne cere Europa.

Una la care Timisoara poate, deocamdata, doar jindui, in conditiile in care nici suprafetele care apar in catastiful primariei, ca facand parte din cadastrul verde, nu indeplinesc aceasta calitate.

„Am intalnit situatii in care anumite suprafete si aliniamente stradale, care in documente apareau drept spatiu verde, fusesera in realitate transformate de locatarii din zona ba in parcari ad-hoc, ba in rampe, la fel de improvizate, de deseuri menajere”, arata Marian Eperies.

Seful Garzii de Mediu Timis crede ca parloagele aflate intre blocurile de locuinte si aliniamentele stradale neamenajate sunt primul lucru asupra carora ar trebui sa se aplece cei de la primarie, dat fiind faptul ca restrangerea spatiilor verzi accentueaza puternic riscurile ecologice urbane, avand un impact negativ imediat asupra calitatii vietii si a starii de sanatate a populatiei.

„Am tot respectul pentru sumele investite de edilii locali in spatiile veri din oras si pentru intretinerea lor. Nu-i mai putin adevarat ca aceasta intretinere se face… asa cum se face, adica apelandu-se la oameni putin priceputi. Ati vazut mormanele de deseuri vegetale care raman in urma acestor lucrari de salubrizare si ecologizare? Cine strange acest gunoi verde? Aveti cumva cunostinta de vreun grafic de colectare regulata a acestor deseuri vegetale, la fel ca si cel de colectare a deseurilor menajere?”, se intreaba, usor retoric, Marian Eperies.

Desigur, nu are nimeni pretentia ca, peste noapte, Timisoara sa ajunga la nivelul unor capitale europene precum Stockholm, unde se inregistreaza o medie de 83 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, sau Londra, cu 64 de metri patrati de verdeata pentru fiecare locuitor al metropolei britanice.

Ar fi, sa recunoastem, o palarie prea mare, chiar si pentru „orasul-gradina” Timisoara. Totul e sa nu ajungem la concluzia, la sfarsitul lui 2013, ca de fapt, in ceea ce ne priveste, nu palaria e prea mare, ci capul prea mic!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *