Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt deseuri organice. Deseurile organice pot fi: resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, pepene, cotoare de mar), resturi alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton. Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi valorificate. Din pacate insa, majoritatea acestor deseuri organice ajung la groapa de gunoi sau sunt arse, poluand mediul inconjurator.
O alternativa este transformarea acestora in compost, care reprezinta un excelent ingrasamant pentru sol, evitandu-se astfel ingrasamintele chimice. Compostul rezultat este asemenator humusului de padure, de culoare neagra. Primul pas pentru realizarea compostului este alegerea unei locatii. Cel mai potrivit loc este un colt umbros din gradina sau livada, la adapost de vant si cu un drenaj bun. O buna alegere pentru aceasta locatie este sub un copac cu frunze cazatoare, pentru a fi ferita de soare pe timpul verii si a primi caldura soarelui iarna. Aceasta zona se poate ingradi cu un gardut de lemn, pentru a evita imprastierea compostului si pentru un mai bun control. Este de preferat ca resturile organice sa fie asezate direct pe pamant (nu pe beton), curatat in prealabil de vegetatie, pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice: rame, bacterii, etc.
Primul strat de aproximativ 15-20 cm trebuie sa fie compus din resturi obtinute de la toaletarea gradinii sau a copacilor, crengi rupte, frunze uscate, iarba cosita, etc. Acesta este stratul de baza pentru restul deseurilor ce vor fi adaugate pentru obtinerea compostului. Este bine ca aceste resturi sa fie tocate cat mai mult, pentru a accelera procesul de compostare.
Urmatorul strat are rolul de a activa procesul de compostare. Poate fi gunoi de grajd, compost finit, pamant, sau o combinatie.
In continuare se adauga desurile organice de bucatarie amestecate cu resturile vegetale din gradina. Resturile menajere organice din bucatarie trebuie sa fie in proportie de aproximativ o treime, iar cele de gradina de doua treimi. Cu cat resturile adunate sunt mai variate, cu atat compostul rezultat va fi mai valoros, mai bogat in nutrienti.
Pentru a favoriza procesul de compostare este bine ca periodic (saptamanal) sa amestecam materialele de compost (este suficient sa amestecam doar jumatatea superioara). Astfel se favorizeaza si circulatia aerului si se uniformizeaza distributia microorganismelor. Datorita activitatii microorganismelor, in timpul procesului de compostare, temperatura amestecului poate creste, fiind un aspect pozitiv. Ne putem folosi de aceasta temperatura ridicata a compostului in solar pentru a ajuta rasadurile, cand temperatura de afara este inca scazuta. In cazul in care compostul devine prea uscat, este recomandat sa adaugam apa in asa fel incat sa devina umed. Un compost uscat incetineste activitatea microorganismelor.
Gramada de compost se poate acoperi cu o folie de plastic, care tine de cald si impiedica uscarea sau umezeala excesiva.
Compostul ajunge la maturitate in momentul in care capata o culoare neagra si are aspectul si mirosul asemenator humusului de padure. Acest proces dureaza 4-6 luni (conditii de vara) sau 6-9 luni (conditii de iarna).
Vom enumera mai jos principalele avantaje ale transformarii deseurilor organice in compost si folosirea acestuia ca ingrasamant:
- furnizarea nutrientilor necesari dezvoltarii plantelor; eliberarea substantelor nutritive se face treptat, compostul fiind astfel o sursa permanenta de fertilizare;
- imbunatatirea structurii solului si cresterea rezistentei acestuia la eroziune;
- dispare necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice, protejandu-ne astfel de efectele acestora odata ajunse in corpul nostru prin intermediul fructelor si legumelor;
- reducerea volumului deseurilor de la groapa de gunoi;
- protejarea mediului inconjurator, evitand arderea;
- este un ingrasamant care practic se obtine gratis;
- protejeaza solul de efectele temperaturilor extreme.
Ferma Vesela foloseste compostul ca ingrasamant natural pentru gradina. In plus, o parte din resturile de fructe si legume o folosim ca hrana pentru animale (hrana foarte apreciata).
Sa speram ca din ce in ce mai multe gospodarii vor valorifica deseurile menajere, din respect pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea noastra.
