1.000 de hectare de porumb modificat genetic au fost cultivate anul trecut in Insula Mare a Brailei de omul de afaceri Culita Tarata. Judetele Braila, Calarasi, Arad, Teleorman si Giurgiu sunt in topul zonelor in care se cultiva organisme modificate genetic (OMG).
Din cele 3.000 de hectare de porumb modificat genetic care au fost cultivate in 2009 in Romania, peste 1.000 apartin omului de afaceri Culita Tarata. „Am 1.000 de hectare cultivate. Totul e inregistrat la UE, de la cultura pana la consum. Sunt culturi acceptate in UE. Am fost in toata lumea si, din intalnirile mele cu agronomii, pot sa va spun ca sunt sigure pentru consum”, a spus omul de afaceri. El a precizat ca recoltele sale au fost exportate in Siria pentru a fi folosite ca furaje pentru animale.
„Cea mai mare parte a porumbului ameliorat genetic este pentru furajarea animalelor. Dar il putem manca si noi fara nicio problema. Nu ne creste nasul de la el. Eu il cultiv si il si mananc”, a spus omul de afaceri.
Un alt mare producator este Catalin Corbea, afacerist, dar si primar in localitatea Prundu, din judetul Giurgiu, acolo unde el cultiva aproape 300 de hectare. In Romania sunt inregistrati peste 50 de cultivatori de OMG, suprafetele cele mai intinse inregistrandu-se in judetele Braila, Calarasi, Arad, Teleorman si Giurgiu. Recolta de anul trecut a fost de 27.000 de tone, cea mai mare parte luand calea exportului, restul fiind folosit pentru furajarea animalelor. In 2008, suprafata cultivata a fost de doua ori mai mare ca anul trecut. Din 2007, Romania nu mai are voie sa produca soia modificata, insa anul trecut a importat peste 23.000 de tone.
„Americanii consuma si nu se vaita”
Cei care au ales sa cultive in Romania porumb modificat genetic in detrimentul celui conventional, au facut-o din mai multe considerente. „In cazul porumbului modificat genetic, productia la hectar este cu pana la patru tone mai mare. El e rezistent la daunatori foarte periculosi. In plus, are nevoie de numai patru kilograme de chimicale la hectar, fata de 25 cat are nevoie porumbul conventional”, spune Tarata. El sustine ca presiunea si lobby-ul care se fac pentru interzicerea porumbului modificat apartin firmelor de chimicale care-si vad afacerile amenintate. „Aici e vorba de bani, de extrem de multi bani”, spune Tarata.
Fostul director din Ministerul Agriculturii, Nicolae Hristea, acum director executiv al Agrobiotechrom, sustine la randul lui extinderea OMG. Asociatia pe care o conduce are printre membrii fondatori si compania Monsanto, producatorul international de seminte de porumb transgenic. „Sunt atatia chinezi si americani care consuma porumb modificat si nu se mai vaita. Eu nu am auzit sa existe vreun caz in lume de om care a murit dupa ce a consumat porumb MON 810”, declara el.
Unii dintre biologi sustin insa ca sanatatea oamenilor ar putea fi pusa in pericol in urma consumului de OMG-uri. Un studiu recent, facut de Gilles-Eric Seralini, profesor la Institutul de Biologie al Universitatii din Caen, Franta, pe soarecii de laborator, a aratat ca, dupa numai cateva luni de la consum, au aparut boli de ficat si de rinichi din cauza pesticidelor continute. „Daca studiul este valid la soarecii de laborator, atunci si la oameni ar putea aparea aceleasi efecte daca ar consuma organisme modificate genetic.
Este insa o mare controversa in jurul acestor plante transgenice”, a spus Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.
Potrivit Regulamentelor Parlamentului European si ale Consiliului nr. 1829-2003 si 1830-2003, in cazul produselor neambalate importate (furaje), eticheta trebuie sa contina cuvintele „Acest produs contine organisme modificate genetic”.
Furaje modificate, vandute ciobanilor
Directivele europene prevad ca doar pentru produsele care sunt cultivate ca OMG-uri sa se specifice acest lucru pe eticheta, nu si pentru derivate cum e cazul celor provenite de la animale hranite cu cereale modificate. „Eu am vandut la ciobanii care au venit la mine si mi-au cerut. Am dat si la Avicola, dar si la alte societati pe care nu mi le mai amintesc acum”, a explicat Lucian Popovici, producator din Calugareni, judetul Arad.
Lantul OMG-urilor se continua in magazine unde ajung ouale, carnea si laptele provenite de la animalele astfel furajate. Intrucat produsele nu sunt etichetate ca atare, consumatorul nu stie ce cumpara. „Este adevarat ca legea nu impune operatorilor economici sa treaca pe eticheta mentiunea ca un anumit produs provine de la animale hranite cu OMG-uri, dar orice om are dreptul sa fie informat cu privire la ceea ce consuma. Trebuie sa-i fie respectat dreptul la alegere”, a explicat Mencinicopschi.
Porumbul mutant contamineaza
Ion Toncea, cercetator stiintific la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea, semnaleaza o alta problema legata de cultivarea OMG-urilor. „Porumbul modificat genetic il contamineaza si pe cel conventional, si pe cel ecologic, prin polenul purtat de vant, dar si de albine. Mai ales ca distanta dintre loturi la noi e de doar 200 de metri si nu de cinci kilometri ca in alte tari”, a explicat Toncea. El a adaugat ca, in cazul in care se produce o contaminare foarte mare, pot exista pierderi pentru cultivatorii ecologici, care nu-si mai pot exporta marfa.
Ciolos: „Exista diferente de vederi intre regiuni si intre state”
Dacian Ciolos, comisarul european pentru Agricultura, explica intr-un scurt interviu care este pozitia sa fata de cultivarea OMG-urilor.
„Adevarul”: Seful Comisiei Europene a renuntat pentru moment sa impuna o politica europeana in privinta OMG-urilor. Ati sprijini o asemenea politica sau considerati ca fiecare stat european trebuie sa ia propriile decizii in aceasta privinta?
Dacian Ciolos: Pe acest subiect exista diferente de vederi intre regiuni, dar si intre statele membre. Sunt de acord cu pozitia presedintelui Barroso, sa exploram la nivel european posibilitatea de a lasa decizia de a cultiva OMG-uri statelor membre, atata vreme cat aceasta este fundamentata pe rapoarte stiintifice solide care sa demonstreze ca nu exista riscuri pentru mediu sau pentru sanatatea consumatorului si atata vreme cat nu sunt afectate concurenta si piata unica.
Aceasta politica intra si in portofoliul comisarului pentru Sanatate si Protectia Consumatorului, John Dalli. De aceea, permiteti-mi sa nu dezvolt acest raspuns pana cand subiectul nu va fi discutat in Colegiu.
„Adevarul”: Romania cultiva si importa OMG, mai putin soia modificata, existand mari presiuni ale firmelor americane pentru a intra pe aceasta piata. Este inteleapta o permisivitate din partea autoritatilor romane, cata vreme nu s-a demonstrat ce efecte au plantele modificate genetic asupra organismului?
Dacian Ciolos: Nu sunt in pozitia in care sa comentez deciziile autoritatilor romane.
Decizie
Clubul Ecologic Transilvania a obtinut saptamana trecuta in instanta anularea partiala a unor ordine date de Ministerul Agriculturii referitoare la comercializarea semintelor de cereale si plante oleaginoase modificate genetic. Curtea de Apel Cluj a decis ca semintele destinate vanzarii trebuie marcate in cazul prezentei OMG-urilor pentru ca agricultorii sa stie ce cumpara. Hotararea nu este definitiva si va fi atacata de reprezentantii Ministerului Agriculturii.
Cultivatori de porumb modificat
Nume Judet Hectare
Culita Tarata Braila 1.150
Petre Pitis Teleorman 380
Catalin Corbea Giurgiu 300
Costache Ion Calarasi 150
Lucian R. Popovici Arad 83
Ion Cotea Arad 82
Gheorghe Dume Calarasi 77
Const. Mocanu Braila 40
Sursa: Adevarul
