In Romania, cultivarea plantelor modificate genetic a devenit o raritate odata cu integrarea in Uniunea Europeana. Asta nu inseamna insa ca nu le consumam indirect, in conditiile in care animalele din fermele din Romania sunt hranite cu furaje modificate genetic produse de americani, brazilieni sau canadieni.
Astfel, laptele, iaurtul, branza, ouale si produsele din carne pe care le consumam zilnic provin, cel mai probabil, de la animale hranite cu furaje modificate genetic. Care sunt riscurile pentru sananate, dar si ce impact ar avea asupra economiei romanesti reluarea cultivarii plantelor modificate genetic la scara larga, cititi intr-o analiza Gandul.
O parte importanta a furajelor existente la nivel mondial provin din plante modificate genetic, cunoscute si sub denumirea de transgenice. In Europa ajung anual circa 30 de milioane de tone de hrana, in principal srot de soia si boabe de soia modificata genetic, care sunt introduse in alimentatia animalelor din ferme.
Practic, mare parte din soia, porumbul sau rapita de pe piata UE sunt importate din Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia si din Canada.
Pe mesele europenilor, implicit ale romanilor, ajung astfel, lapte, oua sau branza de la animale care au fost hranite cu furaje obtinute din plante transgenice sau chiar produse in procesul de fabricare al carora a fost introdusa o asemenea materie prima. Daca in cazul acestora din urma pe etichete gasim o mentiune care atentioneaza consumatorul in legatura cu organismul modificat genetic (OMG) folosit, in cazul laptelui provenit de la o vaca hranita cu OMG-uri nu este obligatorie o astfel de mentiune.
Click pentru VIDEO
O problema pusa in discutie de multi dintre activistii anti-OMG spune ca daca o persoana consuma OMG-uri atunci sanatatea sa ar avea de suferit. In ultimii 15 ani, la nivel mondial, sute de milioane de persoane au mancat peste 2.000 de miliarde de portii de alimente care aveau un continut modificat genetic, conform datelor EuropaBio (asociatia europeana pentru biotehnologii). Oficial, nu a fost semnalat insa niciun caz in care sanatatea consumatorilor sa fi fost afectata strict de introducerea in alimentatie a acestora.
“Exista o foarte bogata documentatie stiintifica ce evidentiaza siguranta pentru mediu si pentru sanatatea omului a acestor produse”, a declarat pentru gandul Elena Marcela Badea, profesor universitar dr. biolog.
“Aceste produse sunt mai controlate, mai verificate, sigur mai sanatoase decat altele”, a declarat la randul sau pentru gandul directorul executiv al Asociatiei AgroBiotech Romania (asociatie a producatorilor si utilizatorilor de biotehnologii agricole din Romania).
