”Degradarea terenurilor este colosal?. A ajuns s? se dubleze de la 90 încoace”
”Degradarea terenurilor este colosală. A ajuns să se dubleze de la 90 încoace”
”Degradarea terenurilor este colosala. A ajuns sa se dubleze de la 90 incoace”
”Degradarea terenurilor este colosala. A ajuns sa se dubleze de la 90 incoace”

De vorba cu Iurie Razloga, doctor in biologie, sef de laborator la Institutul de Pedologie, Agrochimie si Protectie a Solului “Nicolae Dimo” din Chisinau

L-am intilnit la Ungheni, unde a venit pentru a studia la fata locului starea solurilor din raion. Institutia pe care o reprezinta lucreaza de zor asupra unui studiu privind eroziunea solului, in cadrul unui proiect trilateral, Romania-Ucraina-Republica Moldova, finantat de Uniunea Europeana – ”Utilizarea experientei europene in combaterea eroziunii solului”.

Cred ca puteti deja sa faceti o concluzie: care e starea solurilor in raionul Ungheni?
E foarte acuta. Altitudinile sint mari: de la 27 metri – cea mai mica, pina la 419 de metri. Pantele sint foarte inclinate. Specialistii stiu: cu cit panta e mai inclinata, cu atit procesul de eroziune e mai puternic. Exista mari sanse sa porneasca si procesul de alunecari ale terenului.

Am putea sa ne trezim, intr-o buna zi…
… cum s-au trezit, cu vreo citeva decenii in urma, satele din zona Culei. Poate fi si asa. Cea mai mare problema este exploatarea terenurilor agricole de catre proprietari.

Sa inteleg ca ei poarta vina principala pentru ceea ce se intimpla.
Nu. O contributie esentiala a avut-o statul, cind, acum vreo 20 de ani, a purces la realizarea programului ”Pamint”. Impartirea terenurilor agricole in cote si repartizarea lor nu a fost facuta cu cap. Multe dintre parcele au fost amplasate din deal in vale, avind, de exemplu, sapte metri latime si un kilometru lungime. Cum sa lucreze omul acest teren? Sigur, de-a lungul. Cultiva sapte rinduri de porumb, iar cind vine ploaia, duce tot pamintul la vale.

Adica, vreti sa spuneti, totul ni se trage de la programul ”Pamint”?
Atunci a fost facuta prima greseala. Au urmat si altele. Nu au fost facute pasapoartele terenurilor. Omul trebuia sa stie ce primeste, inclusiv la nivel de eroziune. Daca ar fi stiut, nu ne-am fi trezit azi cu atitea terenuri degradate care, pur si simplu, trebuie scoase din circuitul agricol.

De ce pina acum nu s-a vorbit despre aceasta?
S-a vorbit, doar ca nu au fost urechi sa auda. Si altceva, daca vorbesti ceea ce nu place, nu te mai invita nicaieri.

Stiu ca lucrati asupra hartilor privind eroziunea pentru raionul Ungheni. Celelalte raioane au asemenea harti, cunosc situatia reala?
Eu cred ca inginerii funciari cunosc situatia reala. In ceea ce priveste elaborarea hartilor pentru un raion anume, sintem la inceput de cale. Oricum, degradarea terenurilor este colosala. A ajuns sa se dubleze de la 90 incoace.

Daca nu se iau masurile necesare, ce ne asteapta?
Nimic bun. Da Doamne ca, peste zece ani, sa ramina bune macar jumatate din terenurile ce nu sint inca afectate de eroziune.

Ce-i de facut in aceste conditii?
Ar fi foarte bine sa continue procesul de consolidare a terenurilor, ca in posesia unui singur proprietar sa fie cel putin 50 ha. Dar trebuie simplificata procedura, or consolidarea presupune un act de cumparare – vinzare si e nevoie de multi bani: la cadastru, la notar etc. Cind calculezi, te costa mai scump documentatia decit terenul propriu-zis. Si ar mai trebui respectat asolamentul. Sa nu semanam doar floarea soarelui si porumb.

Pina vom trece la consolidarea terenurilor, ce le-ati propune primariilor sa intreprinda pentru a diminua procesul de degradare a solurilor?
In sate, cam fiecare are o vaca, o capra, niste oi. Ar fi bine sa nu iasa cu ele la pascut in aprilie, cind iarba e firava, iar radacinile nu s-au intarit, caci animalul a trecut, a mincat si gata: s-a pornit procesul de eroziune. Primaria trebuie sa permita pasunatul doar dupa 1 mai. Ar fi un prim pas. Unde se poate, ar trebui sa fie implementata tehnologia in fisii. Sint lideri care au sute si mii de hectare si ar putea s-o utilizeze. In livezi si vii sa fie semanata, intre rinduri, iarba.

Cit de binevenit este proiectul implementat acum la Ungheni, ”Utilizarea experientei europene in combaterea eroziunii solului”?
Este primul proiect din R. Moldova care a inceput de unde trebuie: de la cap la coada, si nu invers. In primul rind, trebuie sa cunosti situatia exacta. Dupa ce ai aflat, treci la urmatoarea etapa: de proiectare si pregatire a masurilor concrete pe un teritoriu concret.

Adica, putem spune ca, in prezent, Ungheniul are sanse sa devina un raion model in combaterea eroziunii?
Nu. Poate fi un raion model in ceea ce priveste initierea procedurilor si lucrarilor de combatere. Pina la combaterea propriu-zisa mai este. Dar inceputul e bun.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here