Dezvoltarea economica a Comunei Rosia Montana fara exploatarea minerurilor aurifere

Dezvoltarea economica a Comunei Rosia Montana fara exploatarea minerurilor aurifere

Dezbaterile din ultimii ani privitoare la oportunitatea proiectului investitiei de punere in valoare a zacamintelor de aur si argint din localitatea Rosia Montana au vizat, precumpanitor , aspectele de ordin economic, ecologic ale viitoarei exploatari si mai putin posibilitatile ca localitatea sa poata evolua spre dezvoltare economico- sociala in lipsa exploatarii zacamintelor aurifere.

Lucrarea prezenta ofera o schita de dezvoltare a Comunei Rosia Montana, criteriile acestei dezvoltari fiind preponderente conceptului de dezvoltare durabila.

 

  1. Introducere : avem aur , ce facem cu el ?

Localitatea Rosia Montana ( RM) a devenit larg cunoscuta si subiect de interes national si chiar european, dupa ce o firma straina a concesionat un perimetru ce contine roci aurifere, iar, intamplator sau nu , statul roman si-a inchis propria exploatare. Indoiala in logica stoparii activitatii a fost sugerata de motivele „ oficiale ” oferite de autoritati : nu mai exista aur, Banca Nationala nu vrea sa cumpere aurul produs,  nu-l putem exporta ca nu avem stampila, costurile de productie depasesc cotatia aurului pe piata mondiala, mai ales din cauza pretului energiei electrice etc.

Prezenta unei firme ce aducea capital, tehnologie si locuri de munca putea fi salutara, daca nu folosea o tehnologie bazata pe cianura, daca relieful zonei nu ar fi fost iremediabil degradat, daca zacamantul nu s-ar fi epuizat integral in 16 ani de exploatare si, esential, daca stattul roman ar fi castigat semnificativ din punerea in valoare a ultimelor resurse de interes economic ce au ramas neexternalizate.

Numeroasele nereguli evidentiate la obtinerea autorizatiilor necesare realizarii investitiei  ( a se vedea Formula AS nr.1004, ianuarie 2012 ), lobbyul ofensiv, agresiv si de multe ori manipulatoriu, influentarea unor decidenti din administratia locala – centrala, constientizarea societatii civile asupra efectelor puternic negative ale exploatarii asupra mediului, accidentele produse in practica mondiala au fost motive de polarizare a atentiei societatii civile, specialistilor, mediului academic, Organizatiilor internationale, oamenilor de cultura sau a unor locuitori ai localitatii Rosia Montana care s-au opus promovarii investitiei.

S-a format opinia, corecta de- altfel  conform studiului de impact, ca investitia va duce la depopularea zonei ( proces inceput deja prin relocarea unei parti din populatie, si , grav, ca va fi semnalul exploatarii si epuizarii rapide a zacamintelor aurifere din intreg Patrulaterul Aurifer al Muntilor Apuseni ( vezi Proiectul  din localitatea Cortej).

Pe fundalul acestor dezbateri, intr-o economie in involutie, cu deficite bugetare cronice, dependenta de credite externe, cu o populatie al carei venit o situeaza la periferia ierarhiei statelor europene nu se poate ocoli intrebarea : avem aur, ce facem cu el ?

Raspunsul ar trebui usor de gasit apeland la interesul national, asa cum cere si Constitutia Romaniei la articolul 135 b si anume : „ exploatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul national ”. Dar, din nefericire pentru Romania, interesul national intarzie de 20 ani sa fie definit si inlocuit cu alte tipuri de interese fara legatura cu cel national. De pilda, Legea privatizarii a fost modificata de 55 ori, imposibil de crezut ca interesul national – obligatoriu in acest caz de luat in seama, s-a schimbat de 55 ori!

In lipsa unui asemenea criteriu de motivare a deciziilor ce privesc viitorul economiei        ( Seneca : Zeii nu trimit vant favorabil in panzele corabiilor care nu stiu incotro sa se indrepte) nu pot fi elaborate strategii de punere in valoare a resurselor naturale / minerale ale Romaniei, nu face o strategie de dezvoltare nationala pe termen lung viabila si lasa, in lipsa acestora, locul unor decizii discutabile ca efecte economice, sociale, etc.

Intr-un spatiu politic, economic – decizional eliptic de definirea interesului national          ( inclusiv a interesului general, public) de concepte de dezvoltare, de obiective strategice, de politici sectoriale viabile, de prezenta unor decidenti incorecti ( vezi lobbyul prestat de acestia in folosul unei firme private), pentru a raspunde la intrebarea de mai sus „ ce facem cu aurul ce-l avem ”, din opiniile celor ce s-au exprimat fata de Proiectul de investitii de la Rosia Montana se retin doua si anume :

a)      Punerea in valoare a zacamantului de aur si argint, continuand traditia milenara a exploatarii zacamintelor din Muntii Apuseni, dar conditionat: a nu se lipsi generatiile umane viitoare de dreptul de a folosi de acest tezaur. Este inacceptabil si in lumina conceptului de dezvoltare durabila ca zacamantul ( zacamintele din zona ) sa se epuizeze dupa numai 16 ani. Alta conditie este ca populatia din zona sa-si continue vietuirea si in timpul exploatarii si dupa inchiderea investitiei pe seama integritatii ecosistemelor nationale existente. A treia conditie priveste distributia beneficiilor exploatarii intre locuitorii din zona, Zona Muntilor Apuseni, investitor si statul roman. Ori, o exploatare similara cu cea propusa pentru Rosia Montana, este data in functie de peste zece ani, la Baia Mare, ori beneficiile acesteia pentru partea romana sunt departe sau foarte departe de a fi pozitive.

Si, in sfarsit, ultima conditionare priveste tehnologia folosita pentru separarea aurului si argintului din minereu care trebuie sa fie compatibila cu cerintele mediului inconjurator: deseuri biodegradabile, lipsa pericolelor dupa inchiderea investitiei. Evident, se exclude recurgerea la cianura, mercur, cariere dechise etc.

b)      Conservarea zacamintelor aurifere pana la gasirea unor tehnologii care sa raspunda conditiilor mentionate mai sus. Pana atunci, evolutia si dezvoltarea economiei zonei se va face pe seama resurselor naturale si resurselor umane existente, dezvoltare bazata si pe seama activitatilor manageriale ce pot fi promovate- motor al generarii de noi locuri de munca, stabilizarii populatiei si cresterii eficientei punerii in valoare a ecosistemelor naturale.

O asemenea alternativa a fost detaliata in lucrarile cercetatorilor de la Academia Romana ( 1 ), de Grupul de la ASE pentru salvarea Rosiei Montane ( 2,3), de cercetatori independenti ( 4 ) etc. In spiritul acestor abordari se contureaza in cele ce urmeaza, o schita de dezvoltare a localitatii Rosia Montana si a Comunei Rosia Montana.

  1. Dezvoltare economica fara exploatarea aurului 

Pentru a realiza obiectivul din titlul de mai sus trebuie cunoscut si pus in valoare potentialul economic actual, dar la parametrii superiori de eficienta, promovate activitati economice noi care, scopul final urmarit fiind atingerea unui nivel de trai ridicat al populatiei din zona, stabilizarea populatiei si introducerii treptate in viata locuitorilor a unor componente tipice populatiei urbane pentru a incadra localitatea Rosia Montana , Comuna R.M. in spatiul economic, social, cultural tipic inceputului de secol XXI in context european.

Un asemenea obiectiv ( ambitios poate ) de dezvoltare economica ar putea fi edificator si pentru alte zone geografice  romanesti, foste nonndustriale ce incearca sa supravietuiasca.

2.1.Rosia Montana, asa cum este

Comuna Rosia Montana este formata din   15 sate la care se adauga si localitatea Rosia Montana – centrul administrativ si industrial al Comunei. La Recensamantul din 2002, populatia totaliza 3865 persoane, numar in continua scadere in perioada 1997 – 2002        ( tabelul 1 ) , populatie organizata in 1352 gospodarii.

Trebuie retinut ca localitatea Rosia Montana face parte dintr-o comuna, ale carei resurse naturale nu sunt de neglijat  ( tabelul 2 ) ; celor 1352 gospodarii le reveneau 3572 ha teren arabil ( 2,6 ha / gospodarie )  si 25.194 ha pasuni si fanete    ( 18,6 ha/ gospodarie ). Bunurile comune se regasesc sub forma de islazuri, padure, lacuri.

Tabelul 2  – Suprafata agricola in anul 2001

Total Comuna

ha

LocalitateaRosia Montana

ha

TOTALsuprafata agricola, din care :

28.706

2.360

  • arabila

3.572

280

  • pasuni

14.797

1.088

  • fanete

10.337

938

Cu acest potential se obtin produse agricole ( tabelul 3 ), predominant cartofi si se sustine

Tabelul 3       Productia agricola in anul 2001

Total Comuna

tone

Localitatea Rosia Montana

Tone

Porumb boabe

715

5

Cartofi

17.351

2.220

Legume

1.072

223

Fructe

1.666

351

Grau

205

0

un septel  ( tabelul 4 ) ce reprezinta 10 capete animale per gospodarie – sursa a unei

 

Tabelul 4 – Situatia septelului din gospodariile populatiei in anul 2001

Total Comuna capeteLocalitatea Rosia Montanacapete
Bovine

14.380

1.460

Porcine

4.703

190

Ovine

5.236

280

Pasari

44.590

6.200

productii anuale de 3000 t carne , 165 mii hl.lapte, iar cele 44.500 pasari asigura o productie de 3,5 milioane oua anual ( tabelul 5 ).

Tabelul 5 – Situatia productiei zootehnice la nivelul gospodariilor populatiei, anul 2001

Total Comuna

Localitatea Rosia Montana

Carne, total greutate vie

3.062 tone

269 tone

Lapte de vaca si bivolita

165.995 hl

19.495 hl

Lana

10.140 kg

500 kg

Oua

3.428 mii buc.

495 mii buc

 

Potentialul economic, dupa cum se poate vedea, are ca suport existenta  ecosistemelor naturale ( pasuni, fanete, teren arabil etc.) la care se adauga indemanarea oamenilor, traditia si de multe ori talentul de a le pune in valoare.

Fata de inzestrarea cu resurse naturale a altor localitati din zonele de deal si munte din Romania ( 5 ), Comuna Rosia Montana are o situatie privilegiata ( tabelul 6 ), afirmatie justificata prin compararea indicatorului hectar teren arabil / gospodarie in Comuna Rosia Montana  ( valoare 2,6 ha), comparativ cu 0,79 ha/ gospodarie cat revine unei gospodarii din cele 2.844 mii exploatatii agricole individuale din Romania ( 5,6 ).

Tabelul 6

Dimensiunile gospodariilor din Comuna si localitatea Rosia Montana si din agricultura Romaniei ( anul 2002 )

NumarulpopulatieiNumarul gospodariilorTeren haHa   / gospodarie
AgricolarabilAgricolarabil
Comuna R.M3865135228.70635727,422,6
Localitatea R.M145075023602801,620,37
Romania – total agriculturaCca 10 miliarde4,256 mil14,30 mil 9,42   mil3,362,27
Romania din care, gospodarii de subzistenta5,917 mil2844 mil2,60 mil…….0,93……

 

La ansamblul tarii, din numarul total de exploatatii agricole de 4.256.152, 90,9% il reprezinta exploatatiile de subzistenta, 7,5% cele de semisubzistenta, iar restul sunt cele de tip comercial. Privita in acest spatiu economic, comuna Rosia Montana depaseste stadiul de „ exploatatii de subzistenta ”, situandu-se in categoria celor de „semisubzistenta” indepartandu-se astfel de spectrul saraciei prezent si peren in zonele de deal si munte .

Productia agricola a Comunei asigura necesarul de alimente proprii si inregistreaza si excedente de carne, lapte, oua, cartofi ( tabelul 7 ), localitatea R.M. fiind, in schimb, situata sub media Comunei.

 

Tabelul 7

Productia agricola, raportata la locuitor in Comuna si localitatea Rosia Montana

U.M.Productie
Comuna R.M.Localitatea R.M.
BovineCapete / locuitor3 – 41
PorcineCapete / locuitor1
OvineCapete / locuitor2 – 3
PasariNumar / locuitor114
CarneKg/ locuitor702185
LapteHt/ locuitor888341
Ouat /locuitor4,41,53
Cartofi

 

Chiar daca aceste performante sunt foarte bune, specialistii apreciaza ca nu ating nivelul potentialului resurselor naturale, valorificand aproximativ numai jumatate din acesta – observatie corecta numai in cazul pasunilor si fanetelor. Aceasta constatare se va retine ca un atuu la proiectul dezvoltarii economiei Comunei si dublarea, pe termen mediu, a veniturilor locuitorilor.

Resursa umana a cunoscut o involutie numerica in intreaga perioada 1880 – 2002, la data penultimului Recensamant cand Comuna totaliza 3866 locuitori, din acestia 2171 erau apti de munca si numai din localitatea R.M., numarul acestora era de 756 persoane conform datelor din tabelul 8 . In activitati economice erau atrase 1177 persoane ( 475 din localitatea Rosia Montana), activitatea precumpanitoare era cea miniera ( tabelul 9 ) pana in anul 2006 cand minele s-au inchis, disponibilizand personalul anagajat ( cca 700 persoane la data inchiderii ).

Tabelul 8

Structura populatiei totale din comuna Rosia Montana in anul 2002

TotalpopulatieResurse potentiale de muncaTineri intre0 – 19 aniPersoane peste 65 ani
TotalBarbatiFemeiTotalBaietiFete
Comuna Rosia Montana din care :3.8662.1711.2069651.199595604496
Localitatea Rosia Montana1.360756426330410206204194

 

Tabelul 9

Structura resurselor de munca din comuna Rosia Montana in anul 2002

Resurse potentiale de munca
TotalBarbatiFemeiSalariatiNesalariati
TotalBarbatiFemeiTotalBarbatiFemei
Comuna RosiaMontana din care:2.1711.2069651.177810365994396598
Loc.Rosia Montana756426330473321152283105178

Sursa : Academia Romana, Institutul National de Cercetari Economice: „ Prezent si perspective de dezvoltare durabila a zonei Rosia Montana”, vol.11-12, Ed. Centrul de Informare si Documentare Economica, Bucuresti, 2003, pag.91

Planul strategic de dezvoltare socio-economica al Comunei Rosia Montana pe perioada 2008 -2013( 7 ) constata ca sporul natural alm populatiei se mentine in jurul valorii de „ zero”, migratia dupa inchiderea exploatarii a insemnat 573 persoane, iar 130 locuitori sunt navetisti.. Se poate astfel aprecia ca cea mai mare parte din personalul disponibilizat in 2006, pentru a supravietui, a plecat din localitate.  Situatia este similara cu multe persoane din cele patru milioane ce si-au pierdut slujbele dupa 1989, preponderent ca urmare a dezindustrializarii tarii, si care, in cea mai mare parte a luat drumul strainatatii ( cca 2,6 milioane), s-au pensionat prematur, sunt someri, etc.

Ca apreciere a potentialului economic al comunei Rosia Montana acesta are dimensiuni peste media nationala raportata la gospodarie, dar este precumpanitor bazat pe resursele naturale, marea industrie iesind din spatiul economic local.. Localitatea Rosia Montana ramane in suferinta, resursele naturale sunt departe de a-i asigura nevoile de trai la nivelul mediu al gospodariilor din Comuna Rosia Montana.

 

  1. Scenariu de dezvoltare economica a Comunei Rosia Montana

exclusiv exploatarea aurului

Premisele ce au motivat pe autorii prezentei lucari sa propuna un asemenea scenariu au fost urmatoarele :

  • Existenta unui potential de resurse naturale care nu este exploatat la capacitate                   ( capacitatea portanta a ecosistemelor naturale ).
  • Idei asemanatoare regasite in studiile, literatura de specialitate ( 1-4).
  • Discutii cu locuitorii din zona.
  • Un studiu manuntit al activitatilor economice din zonele de deal si munte din Romania, ce ar putea fi desfasurate in perspectiva pe termen scurt si mediu. Studiul a fost intocmit sub egida Miscarii pentru Progresul Satului Romanesc si insusit de Asociatia Comunelor din Romania ( 8, 9 ).
  • Analiza activitatilor economice ce se vor desfasura in Comuna se va face pe filiera de valorificare pe circuitul rezerva – piata ceea ce inseamna eficienta cu care sunt valorificate resursele, valoarea adaugata ce se regaseste in veniturile Comunei, promovarea activitatilor nonagricole ( procesare produse) generatoare de locuri de munca si de venit suplimentar, punere in valoare pe fiecare filiera a traditiei si indemanarii locuitorilor.
  • Diversificarea productiei, asimilarea de culturi, soiuri, specii noi de plante si animale, reconsiderarea activitatilor ce pot fi desfasurate in incinta gospodariilor, valorificand, in special, mana de lucru si indemanarea femeilor, inclusiv a persoanelor in varsta care nu mai pot lucra in afara gospodariei.

 

Obiectivul scenariului propus este dublarea veniturilor obtinute din agricultura pe termen mediu, concomitent cu promovarea activitatilor non-agricole ( de tip predominant industrial) care sa preia forta de munca disponibila din Comuna, in special din localitatea Rosia Montana.

Solutiile propuse  pentru realizarea acestui obiectiv si care pot inspira programe intr-o eventuala Strategie de dezvoltare a localitatii pot fi astfel formulate :

a)      Suprafetele de teren aferente pasunilor, fanetelor si islazurilor comunale vor fi folosite la capacitate, stabilind structura si dimensiunile optime ale septelului in conditiile pastrarii si ameliorarii calitatii acestei resurse. In structura septelului ( bovine, ovine, capre ) se va tine seama si de cerintele pietii si de filierele de valorificare a produselor rezultate ( lapte, carne, lana).

b)      Introducerea in categoria resurselor naturale disponibile a masei lemnoase disponibila din zona si prelucrarea acesteia la case de vacanta, prefabricate din lemn, mobila rustrica, artizanat, jucarii de lemn, vase de bucatarie etc.

c)      Diversificarea profitului agricol. De pilda plantarea a 1-3 mii nuci ( sau, 1-2 nuci la o gospodarie ), zona fiind favorabila acestei culturi. Fructele nucului pot fi comercializate pe o piata europeana deficitara pe piata interna si pot fi transformate, partial, in dulceata, bauturi alcoolice, dulciuri. Pepiniera Geoagiu – Judetul Hunedoara – ofera puieti de 3 ni la pret de 12-14 lei/ buc. si care produc fructe dupa cinci ani. Lemnul nucului poate deveni materie prima la producerea mobilei de lux.

Propunerea noastra prevede plantarea nucilor si pe terenul public( marginea drumurilor, terenuri virane, incinta unor institutii publice caz in care fructele apartin locuitorilor, iar lemnul, la maturitatea pomului, apartine Primariei.

O parte din persoanele asistate social pot fi mobilizate la plantarea si ingrijirea nucilor.

Terenurile Comunei sunt favorabile culturilor intensive de fructe de padure, acestea sa fie produse in culturi organizate si nu culese din padure distrugand biodiversitatea. O filiera de prelucrare a fructelor de padure poate fi imaginata de la comercializarea acestora in stare proaspata, la conservarea prin uscare, dulciuri, preparate alcoolice, inghetata, sucuri, siropuri, ceaiuri, extracte de interes medicinal( din macese, de pilda ). Pentru exemplificare, in Comuna Poiana Trestiei, gospodarul Ion Vasile Moraru a plantat 1000 mp teren cu 500 butasi de mure      ( pret 15 lei/buc.), iar in primul an a obtinut 400 – 500 grame/butas. In anul IV de recolta a ajuns la aproximativ o tona. Pretul de vanzare este de 10 lei/ kg catre procesator sau 15 lei/kg pe piata.

Soiul folosit nu ingheata iarna, nu trebuie stropit, creste in orice zona, nu face viermi si nu are tepi. Profitul la productia de 3 t/ha a fost de 30.000 lei. Obtine produse ca : fructe proaspete si congelate, uscate, vin, tuica, dulceata etc.

Pentru comparatie cu alte culturi, la suprafata de 0,5 ha teren, se obtin, in medie, 5 t mure, 7,5 t capsuni, 3 t zmeura ( Evenimentul Zilei – 15 august 2011).

Terenurile virane existente in zona pot fi cultivate cu catina, produs mult solicitat la export, dar livrabila numai  in cantitati mari.

d)     Procesarea produselor obtinute in instalatii si miniinstalatii amplasate local, optim intr-un spatiu amenajat si denumit Parc agroindustrial pus la dispozitia intreprinzatorilor ce se anagajeaza intr-o activitate productiva al cooperativelor de productie ce se vor organiza. Pot fi avute in vedere miniabatoare cu sectii de procesarea carnii la produse finite, instalatii de prelucrare a laptelui, deasemenea la produse diverse ca lapte praf, inghetata, branzeturi, lapte ambalat etc.

Doua oportunitati asteapta gospodarii sa le puna in valoare : cresterea si marirea numarului bivolitelor si al caprelor. Primele sunt unele dintre cele mai sanatoase animale de pe glob, din laptele lor se fabrica branza Mozzarela. Aceste animale nu se imbolnavesc de boala vacii nebune, TBC sau bruceloza; laptele nu are colesterol iar procentul de grasime ajunge la 9%, dublu fata de laptele de vaca.

Laptele de capra are ca destinatie predilecta obtinerea de lapte praf pentru sugari, produs importat astazi de Romania.

Deseurile provenite de la cresterea animalelor, sunt nutrienti valorosi pentru terenul agricol si materie prima pentru instalatiile de biogaz care ar putea asigura o parte din energia necesara locuintelor.

Deseurile rezultate de la procesarea laptelui, carnii, la care se adauga o parte din excedentul de cartofi pot fi dirijate citre cresterea porcilor.

e)      Excedentul productiei de cartofi poate fi valorificat la obtinerea de preparate de tip sticksuri – atat de raspandite pe piata pentru copii.

f)       Reconsiderarea cresterii cailor, acolo unde tractorul sau autovehiculele nu pot ajunge. La nivel european  ( protagonista Polonia) se urmareste cresterea numarului cailor pentru tractiune; caii, ca mijloc de transport nu polueaza, se evita recurgerea la petrol, deseurile organice sunt folosite ca nutrienti sau la alimentarea instalatiilor de biogaz.

g)      Cresterea numarului de oi poate gasi o piata favorabila in tarile cu populatie musulmana din Europa ( Franta, Germania etc ) in afara pietelor traditionale din lumea araba. Un semnal pozitiv sunt si cele o mie shaormerii deschise in ultimii ani in Romania. Filiera valorificarii oilor are ca etapa critica pe lantul acesteia, prelucrarea lanii: in practica europeana se constata o tendinta de reducere a utilizarilor maselor plastice sintetice in favoarea fibrelor naturale precum lana sau utilizarii noi ca materiale de constructii fenoabsorbante, termo-absorbante.

h)      Cartofii si fructele de padure, prin fermentare se transforma in alcool, vin, lichioruri etc..

i)        Refacerea mediului inconjurator afectat de activitatile industriale anterioare genereaza locuri de munca, finantarea acestei activitati de reecologizare trebuie asigurata de la bugetul statului conform principiului „ poluatorul plateste ”.

j)        Unitate de confectionare a ambalajelor, alta de transport auto care sa asigure livrarea produselor. Depozite sunt necesare, probabil amplasate in Parcul agroindustrial din Comuna.

k)      Reconsiderarea activitatilor economice ce se pot desfasura in incinta gospodariilor, in special pe seama femeilor si a persoanelor  in varsta. Traditia a fost foarte bogata in asemenea activitati, dar viata moderna, televiziunea, taierea canalelor de comercializare a produselor pe relatia sat – oras a golit de continut activitatea in incinta gospodariei.

Punerea in valoare a acestui potential uman ar putea insemna desfasurarea unor activitati pentru care exista, inca, indemanarea si cunostinte ca : tesaturi din lana, artizanat din lemn si cusaturi, prelucrarea pieilor, dulciuri, conserve, cresterea pasarilor domestice etc.

l)        Cresterea albinelor gaseste camp lung de desfasurare si merita gandirea unei filiere proprii de valorificare si obtinerea unei game largi de produse. Calitatea de produse ecologice le-ar creste pretul si veniturile populatiei. O entitate de tip cooperatist la nivelul comunei ar putea  pune in valoare aceasta bogatie!

m)    Activitatea de turism a fost de multe ori invocata ca alternativa la exploatarea aurului, dar, in opinia noastra, trebuie facute cateva precizari :

–          Turismul conventional, cum este perceput si practicat in Romania va avea limite relativ restranse de succes in comuna Rosia Montana deoarece zona este situata departe de asezari urbane cu populatie numeroasa, infrastructura necesara ( transport, cazare, etc.) precara.

–          Complementar acestei forme de turism se propun forme noi, moderne, specifice zonei, cu ocupare tot timpul anului si cu larga implicare a locuitorilor. Asemenea forme de turism pot fi astfel gandite :

  • „ bunici de vacanta”, sau familii din comuna care sa primeasca in gazda, pe timpul vacantei, copii de la oras;
  • Stagii de convalescenta pentru persoane din mediul urban;
  • Activitati interactive in gospodarie, camp, cresterea vitelor;
  • Ucenicie pe langa mestesugarii din Comuna;
  • Organizare de tabere pentru copii si tineret, inclusiv cu participare internationala;
  • Idem pentru persoane cu dizabilitati, deschise pe tot timpul anului;
  • „cautatori de aur” cu saitrocul in perimetru prestabilite;
  • Case de retragere pentru persoane in varsta, sub diferite forme de organizare, inclusiv in gospodariile proprii;
  • Camine pentru batrani organizate pe langa ( in grija) asezamintelor religioase din comuna;

Si alte 100 de idei posibile………………

 

Concretizarea propunerilor de dezvoltare economica a Comunei

De la inceput trebuie asteptat ca sprijinul statului in acest proces de reconsiderare a economiei rurale la nivelul secolelor XXI, sa fie minim, concretizandu-se tendinta din ultimii 21 ani.  Speranta, motorul realizarii obiectivului strategic si actiunilor derivate acesteia o formeaza locuitorii, motivarea acestora pentru a-si dubla veniturile ( intr-o prima etapa) si a accede astfel la un nivel de trai mai ridicat care sa se apropie de cel european ( pe termen mediu si lung ).

Entitatea organizatorica este esentiala si critica in prezent, pentru realizarea Strategiei de dezvoltare a Comunei: Primaria, autoritatile locale cu greu ar deveni Comndamentul de” punere in miscare” a populatiei in vederea realizarii obiectivului dublarii veniturilor acesteia. Slabiciunea Primariilor – veche de 60 – 70 ani, este data de politizarea excesiva a alesilor, aderenta slaba a primarilor la interesele Comunei( de multi ani, Primarii provin din afara Comunei) si de calitatea intrinseca a alesilor, profesionala, morala etc.

Probabil ca in aceasta etapa ( pana la modernizarea administratiei locale si centrale, va trebuie ajutata Comuna cu un Comandament mixt: Primarie+ specialisti, ultimii putand fi desemnati de Camerele Agricole, Directiile agricole judetene, firme private de consultanta etc. Pe termen mediu se presupune ca Primariile vor deveni realmente, Comandamentul Comunei aplecat asupra intereselor oamenilor si nu pioni in jocul politic.

Presupunand aceasta etapa rezolvata prioritatile Comandamentului ( Primariei ) sunt :

–          Conturarea unei perspective asupra viitorului comunei, privita pe termen scurt, mediu si lung;

–          Schitarea ( prin forte proprii ; sau de catre o forma de specialitate) a unei strategii de dezvoltare a Comunei;

–          Explicarea cetatenilor de ce se urmareste evolutia comunei in afara exploatarii aurului;

–          Discutarea solutiei strategice cu toti locuitorii, imbunatatirea schitei si aplicarea acesteia si aprobarea acesteia ce devine  Strategia de dezvoltare inteleasa si aprobata de cea mai mare parte a locuitorilor. Nu avem la nivel de tara un asemenea exercitiu, el trebuie invatat si pus in practica. Strategia poate fi considerata un experiment cu aplicatie larga in comunele din Romania si, ca atare, ar trebui urmarit de toti cei interesati in procesul evolutiei mediului rural.

–          Defalcarea strategiei pe programe, actiuni, responsabili, perioade. Stabilirea eforturilor necesare realizarii actiunilor ( masurilor) ca resurse umane, materiale         ( financiare), necesar prioritare, obtinere avize, contibutii proprii si atrase etc. Devine Planul de lupta al comunitatii.

Corespunzator fiecarei actiuni se pun in evidenta si efectele societate – componente ale obiectivului general al Strategiei. Consilierii din Primarie vor raspunde de programe fiind antrenati si functionari ai statului din institutiile locale ale acestuia, oameni de afaceri din comuna, gospodari recunoscuti prin priceperea lor, cadre militare demobilizate  ( cunoscute prin spirit organizatoric, responsabilitate si seriozitate), reprezentanti ai Cultelor si ai comunitatii rome din comuna etc.

–          Data fiind importanta unui asemenea demers pentru intreaga agricultura romaneasca din zonele de deal si situate pe de o parte si interesul Uniunii Europene pentru mentinerea si consolidarea micilor gospodarii rurale, pe de alta parte, se poate tinti accesarea fondurilor europene nerambursabile si expertiza in elaborarea si concretizarea Strategiei de dezvoltare a Comunei. Institutiile statului, Banca Agricola, Consiliul Judetean ar putea juca rolul de lobby pe langa Uniunea Europeana pentru a face cunoscut proiectul economic al Comunei Rosia Montana.

–          Colaborarea cu comunele alaturate, cu cele amenintate de investitii paguboase, periculoase in exploatarea aurului, in scopul abordarii dupa principii comune a procesului dezvoltarii economice.  S-ar asigura un schimb de experienta continuu, intrajutorre in realizarea obiectivelor si programelor, s-ar elabora pe plan economic in sensul optimizarii capacitatilor de procesare a produselor agricole,comercializarii produselor finite, schimb de specialisti etc.

–          Strategia are si programe ce concura la reusita acesteia ca, de pilda:

  • Infiintarea de scoli profesionale;
  • Modernizarea unitatilor de invatamant din zona si prevederea de internate pe langa acestea.
  • Curricula scolara sa contina informatii si cunostiinte necesare economiei comunei .
  • Studierea posibilitatii infiintarii unei scoli cu clasele 1-8 pentru copii supradotati din zona; stabilizarea personalului didactic.
  • Analiza oportunitatii amplasarii unor microhidrocentrale pe raurile din zona si obtinere de energie electrica ieftina;
  • Oportunitatea realizarii de crescatorii de pastravi si includerea lor intr-o filiera de valorificare.
  • Desemnarea unei ( unor ) suprafete de teren pentru concesionare in vederea construirii de case de vacanta, desfasurarea unor activitati de divertisment etc.

 

In loc de incheiere : sanse de succes ale Strategiei

Sunt reale piedici in dezvoltarea unei localitati rurale din Romania, conform unor obiective strategice prestabilite. Cadrul general in care evolueaza agricultura este instabil, inregistrand terenuri nelucrate, de ordinul milioanelor hectare, vanzarea a circa 0,8 milioane ha catre straini, sate in curs de depopulare, imbatranirea populatiei rurale, desfiintarea canalelor de comercializare a produselor agricole, concurenta hipermarketurilor si, cel mai grav, lipsa de interes a decidentilor de la nivel central la nivel local asupra destinului mediului rural.

La nivel mondial, 60 – 80% din necesarul de alimente este asigurat de mica gospodarie rurala observatie ce incurajeaza proprunerea ca o localitate precum Comuna Rosia Montana sa incerce sa se dezvolte in spatiul economic actual dupa o strategie care sa puna in prim plan veniturile locuitorilor si valorificarea eficienta a resurselor naturale.

Exercitiul prezentat mai sus arata ca sunt posibilitati reale de crestere a veniturilor gospodarilor printr-o organizare mai buna a productiei agricole si prin procesarea produselor care, prin valoarea adaugata, se regaseste ca venituri suplimentare si crearea de noi locuri de munca.

Instrumentele de baza pentru reusita strategiei pot fi considerate urmatoarele :

–          Organizarea Comandamentului comunal.

–          Elaborarea unei Strategii care sa motiveze populatia in realizarea ei .

–          Organizarea Parcului Agro-industrial si oferta de facilitati pentru investitori, cu predilectie pentru emigrantii din comuna ce se intorc si vor sa-si deschida o afacere proprie.

–          Infiintarea Bancii Mondiale de Credit care sa colecteze excedentul de bani al persoanelor ce au lucrat in strainatate, al populatiei din zona, al altor persoane fizice sau juridice.

–          Organizarea formelor corporatiste de productie, procesare si desfacere                         ( comercializare) produse fara de care dezvoltarea economiei locale nu este posibila. Forta de munca tanara poate face aceasta schimbare pentru a racorda economia locala la comertul national – european.

–          Modificari ale unor mentalitati sau deprinderi intalnite inca in mediul rural ca : aloolismul, tabagismul, hotia, coruptia autoritatilor, lenea, lipsa de initiativa, neasumarea riscurilor, lipsa competitiei.

Speranta in mobilizarea locuitorilor din zona pentru a-si croi singuri viitorul isi are radacinile in firea locuitorilor, rezistenta, darzenia si intelepciunea acestora, determinarea, toate acestea concentrate in indemnul unui mot din Zona – care punea in miscare populatia Muntilor Apuseni cu indemnul : No, gata ! No, hai !

La departare de un secol si jumatate se mai poate un citat din cartea de Biologie a copiilor nostri :  „ organismele care nu se autoorganizeaza , dispar, mor”.

 

BIBLIOGRAFIE

 

  1. Academia Romana, Institutul National de Cercetari Economice : prezent si perspective de dezvoltare durabili a zonei Rosia Montana, Val.11-12, Editura : Centrul de Informare si Documentare Economica, Bucuresti 2003.
  2. Paul Bran ( coord): Componenta ecologica a strategiei de dezvoltare economica a zonei Muntilor Apuseni, Editura ASE Bucuresti 2003.
  3. Paul Bran ( coord) : Dimensiunea economica si impactul de mediu ; studiu de caz – Rosia Montana, Editura ASE Bucuresti 2004
  4. < http: // www>romaniacurata.ro/ lfort-colorblackgt.scenarii-de-evolutie-economica-in-cazul-aplicarii –p- 2083 htm>
  5. Morarescu Viorel > Transformarea micilor exploatatii agricole ‚taranesti in exploatatii agricole familiale – baza agriculturaa durabile multifunctionale in Romania, Editura Alma Print, Galati 2008.
  6. Florina Bran ( coord): Supravietuirea – paradigma unui viitor durabil, Editura Economica Bucuresti 2011 p.154.
  7. Primaria Comunei Rosia Montana : Planul strategic de dezvoltare socio-economica al Comunei Rosia Montana, 2008 – 2013.
  8. Corneliu Leu, Manea Gheorghe : Dincolo de alarma ; cine va hrani Romania ? in

< http: //carte si carte/ portaleu/p.1 php?. Nr.=4 II content >, 15 nov.2009

  1. Manea Gheorghe : Cine hraneste Romania?  in Economistul 1-10 iunie 2009

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *