Considerat regele fructelor, marul e unul din cele mai laudate poame ale pamantului. Vindecator in bolile de stomac, migrene, dureri de ficat si de splina, este cu atat mai bun daca n-a fost atins niciodata de chimicale. Logic, in aceste conditii ar trebui sa fie si mai cautat.
Pe asta si mizeaza oradeanul Constantin Demian, administratorul singurei livezi de mere ecologice din Bihor si cea mai mare din tara. Zilnic, livada sa din Cheresig scoate la vanzare lazi uriase cu mere „curate” ca-n vremea bunicilor, plus cate o tona de suc la fel de natural.
Mere cu diploma
Livada de la Cheresig se intinde pe 20 de hectare si a fost plantata in 2006 de un bihorean, Teodor Ianc, in parte cu fonduri europene. Anul trecut, afacerea a fost cumparata de Constantin Demian, patronul unei firme de constructii, care a obtinut asta-vara, in iulie, certificarea ei ca livada ecologica. „Demersul de certificare presupune ca trei ani de zile se iau continuu probe de sol si de fructe”, explica Demian.
Actul primit de la Ecoinspect, organismul romanesc care verifica agricultorii ecologici, garanteaza ca fiecare mar din livada de la Cheresig este 100% natural, exact ca-n varf de munte. De altfel, aici se foloseste ca ingrasamant doar gunoi de grajd sau dolomita, iar insecticidele sunt acceptate doar daca au fost facute din extract de plante. „Avantajul se vede cu ochiul liber: livada e vie, plina de insecte si de pasari”, spune administratorul (foto).
In aceasta toamna, depozitele frigorifice ale livezii sunt pline-ochi cu fructe. A fost un an imbelsugat, iar intreprinzatorul se asteapta ca la finalul sezonului recolta sa se ridice la cel putin 300 de tone.
Ferit de fermentare
Cand a cumparat livada, Demian a dotat-o si cu o instalatie pentru productia de suc de mere care, la randu-i, este certificata ecologic. Procesul e relativ simplu: merele spalate si sortate sunt macinate, iar apoi puse intr-o presa unde sunt zdrobite prin presiunea apei. Sucul astfel obtinut ajunge intr-un pasteurizator, unde e incalzit la 85 de grade vreme de 10 minute, pentru a fi curatat de bacterii, iar apoi este introdus in asa-numitele bag-in-box, niste pungi speciale dotate cu robinet, care nu permit sucului sa intre in contact cu aerul, drept urmare nu are cum sa fermenteze. „Nedesfacut, sucul are o valabilitate de un an. De la desfacere, o luna”, explica Demian.
Sucul Merita Bio, care nu vede nici urma de zahar, conservanti, arome ori apa, se gaseste in numeroase magazine din Oradea si, incet-incet, oamenii ii prind gustul. „Consumatorii incep sa se gandeasca ca au nevoie de produse naturale”, spune Demian.
Suc romano-polonez
Pe langa suc, in livada de la Cheresig se vand si mere in lazi, insa doar pentru firme. „Pietarii au cumparat anul trecut, cand le-am livrat noi direct in piata. Aici nu vine niciunul sa ia. Pe ei ii intereseaza strict banii, nu ecologia”, spune administratorul livezii. Asa ca a si renuntat sa fuga dupa comerciantii din piete si prefera sa vanda doar celor care ii cauta anume fructele sanatoase si naturale.
Culmea este ca ajunge sa vanda merele eco unor firme din Polonia care le cumpara pentru a face… suc natural. „Eu nu am capacitatea de productie atat de mare incat sa le pot procesa pe toate, asa ca prefer sa le vand si ca atare”, zice Demian. Musterii sunt destui, caci marfa ca a lui nu prea mai are nimeni…
ECO-FERMIERII
Subventii sunt, doritori prea putini
La mare moda in Europa, printre bihoreni agricultura ecologica prinde greu. Asta desi prin Fondul European de Garantare Agricola agricultorii eco pot primi subventii in perioada de conversie, adica de trecere de la agricultura conventionala la cea ecologica. Anul trecut, 112 fermieri din judet au depus cereri pentru a primi asemenea stipendii, insa anul acesta au inaintat hartiile la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Bihor doar 6.
