Implicarea publicului in elaborarea Planului de Management al spatiului hidrografic Dobrogea – Litoral

poluare accidentalaAstazi, in cadrul Salii de Conferinte a Directiei Apelor- “Dobrogea Litoral”, a avut loc evenimentul: “Implicarea publicului in elaborarea Planului de Management al spatiului hidrografic Dobrogea – Litoral”. La conferinta au participat: Catalin Anton- coordonator Secretariat Tehnic Permanent Comitet de Bazin DADL, Otilia Antonaru – sef birou Plan Management Bazinal din cadrul DADL, Camelia Ionescu, coordonatorul proiectului din partea WWF , Mihaela Candea- director executiv al ONG Mare Nostrum, Ramona Crangasu, responsabil PR ONG Mare Nostrum, precum si reprezentanti ai media.

In cadrul conferintei, au fost detaliate aspecte ale implementarii Planului de Management de Bazin la nivel de Constanta si Tulcea, precum si modul in care sunt atribuite responsabilitatile intre beneficiarii si colaboratorii acestui proiect.

“Prin acest proiect, ne-am dorit ca stakeholderii sa participe activ la gestionarea durabila a apei, pentru ca in anul 2015 sa materializam scopul principal al proiectului: acela de a avea ape mai curate. De asemenea, rolul proiectului este de a creste interesul actorilor direct implicati in proces si de a determina autoritatile publice sa aloce mai multe resurse pentru participarea publicului pe probleme de acest fel”, a declarat Camelia Ionescu, coordonatorul proiectului din partea WWF.

Importanta Planului de Management pentru Bazinul Hidrografic Dobrogea a fost accentuata de Catalin Anton- coordonator Secretariat Tehnic Permanent Comitet de Bazin: “Planurile de management ale bazinelor hidrografice reprezinta principalul instrument de implementare al Directivei Cadru Apa 60/EC/2000 si are ca principal scop atingerea starii bune a apelor. Planul de Management pentru Bazinul Hidrografic Dobrogea va fi integrat in Planul de Management Bazinal National ca rezultat al sintezei Planurilor de Management de la nivelul tuturor Bazinelor Hidrografice ale Romaniei”, a declarat reprezentanul DADL.

Pana in acest moment, au avut loc 4 dezbateri publice la Ostrov, Tulcea, Medgidia si Baia. Scopul acestor intruniri a fost de a creste gradul de constientizare in randul autoritatilor si stakeholderilor pe problematica Planului de Management al spatiului hidrografic.

“Am ales aceste 4 localitati pentru a desfasura dezbaterile publice tocmai pentru ca ne-am dorit sa venim mai aproape de utilizatorii de apa si sa le facilitam participarea la dezbaterile publice. Participarea lor este esentiala in procesul de asumare a masurilor incluse in acest Plan de management, tinand cont de faptul ca ele vor deveni obligatorii dupa aprobarea lor prin hotarare de guvern”, a declarat MIHAELA CANDEA, director executiv al ONG Mare Nostrum.

Prezentarea Planului de Management Dobrogea Litoral – din cadrul conferintei de presa comune cu WWF Romania si ONG Mare Nostrum

Planul de Management reprezinta principalul instrument de implementare al Directivei Cadru in domeniul apei.

Principalele obiective sunt reprezentate de atingerea starii bune a apelor in anul 2015 si asigurarea acelorasi conditii de viata din punct de vedere al resurselor de apa pentru toti cetatenii.

Prin Planul de Management se stabilesc masurile necesare atingerii obiectivelor stabilite, acesta fiind reactualizat o data la fiecare 6 ani.

La nivel national, institutia responsabila cu implementarea directivei cadru este Administratia Nationala Apele Romane, care prin cele 11 directii de apa delimitate la nivel bazinal, are obligatia elaborarii Planului de Management la nivel national. Planul de Management la nivel national va fi elaborat pe baza Planurilor de Management Bazinale elaborate de fiecare directie de apa aflata in subordinea Administratiei Nationale Apele Romane.

Directia apelor dobrogea – litoral are responsabilitatea elaborarii planului de management al fluviului dunarea, deltei dunarii, spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere.

La nivelul Romaniei exista 11 Directii de Apa responsabile cu implementarea Directivei Cadru, respectiv cu elaborarea Planurilor de Management. Dintre acestea, Directia Apelor Dobrogea – Litoral, datorita localizarii sale, prezinta un caracter aparte. Dupa cum se poate observa, spre deosebire de celelalte Directii de Apa, aceasta este inclusa atat in bazinul hidrografic al Dunarii cat si in bazinul Marii Negre.

Pentru ca Dunarea, Delta Dunarii si Zona Costiera ofera un complex de ecosisteme integratoare, procesul de gestionare durabila a resurselor oferite de aceste ecosisteme interconectate necesita o abordare integrate si multisectoriala neputandu-se limita un sector specific.

Realizarea Planului de Management a debutat cu elaborarea Raportului 2004, inaintat catre Comisia Europeana in martie 2005, privind analiza starii actuale (la acea data). In anul 2006 a urmat Elaborarea noilor programe de monitoring, stabilite in conformitate cu cerintele Directivei Cadru, a celorlalte Directive in domeniul apei si a conventiilor bilaterale sau internationale la care Romania este parte semnatara, acestea fiind inaintate catre Comisie in martie 2007.

Anii 2008 si 2009 au fost dedicati reactualizarii analizei initiale, identificarea starii in care se afla corpurile de apa si stabilirii programului de masuri.

Aceste masuri vizeaza in principal reducerea poluarilor provenite din surse punctuale si difuze, reducerea substantelor prioritare si prioritar periculoase, restaurarea corpurilor de apa.

Perioada urmatoare va fi dedicata implementarii programului de masuri. Pe baza evaluarii rezultatelor obtinute in prima etapa, se va realiza o revizuire a activitatilor propuse. De asemenea va fi trimis catre Comisia Europeana un raport preliminar privind implementarea masurilor propuse.

Pe baza rezultatelor obtinute, in anul 2015 se va realiza reactualizarea Planului de management al spatiului hidrografic.

Dupa cum se poate observa, elaborarea planului de management este un proces iterativ si de lunga durata, proces in care participarea publicului este foarte importanta.

Starea actuala a fost analizata pentru un numar de 58 de corpuri de apa, din care:

* 22 corpuri de apa rauri;
* 30 corpuri de apa lacuri, din care 6 sunt lacuri de acumulare;
* 2 corpuri de apa tranzitorii – un corp de apa de tip lacustru si unul de tip marin;
* 4 corpuri de apa costiere.

Din totalul de 58 de corpuri de apa, pentru un numar de 34 de corpuri a fost evaluata starea actuala, iar pentru 17 a fost evaluat potentialul actual.

Pentru un numar de 7 corpuri de apa, reprezentand lacuri deltaice, nu a putut fi evaluata starea actuala, nefiind disponibile suficiente date de monitoring pentru aplicarea metodologiilor existente.

Din cele 34 de corpuri pentru care a fost evaluata starea actuala, 7 se afla la stare ecologica proasta, 6 la stare ecologica slaba, 20 la stare ecologica moderata si un singur corp la stare ecologica buna.

In ceea ce priveste cele 17 corpuri de apa pentru care a fost evaluat potentialul actual, 1 corp se afla la potential ecologic prost, 2 la potential ecologic slab, 13 la potential ecologic moderat si un singur corp la potential ecologic bun.

Evaluarea riscului de a nu atinge starea buna sua potentialul bun in anul 2015 s-a evaluat pe baza riscului ecologic si a riscului chimic.

Riscul chimic reprezinta posibilitatea ce un corp de apa sa nu atinga obiectivele de mediu stabilite din cauza poluarii cu substante periculoase.

Riscul ecologic reprezinta posibilitatea ca un corp de apa sa nu atinga obiectivele de mediu stabilite din cauza poluarii cu substante organice, nutrienti si datorita alterarilor hidromorfologice.

Pentru atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel de corp de apa este necesara dezvoltarea si implementarea unui program de masuri.

Aceste masuri vizeaza:

* Reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii proveniti de la aglomerarile umane;
* Reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii proveniti de la activitatile industriale;
* Diminuarea efectelor presiunilor din agricultura;
* Diminuarea efectelor presiunilor cauzate de alterarile hidromorfologice.

Aceste masuri, la randul lor pot fi masuri de baza si masuri suplimentare.

Masurile suplimentare se aplica in situatia in care, aplicarea masurilor de baza nu este suficienta pentru atingerea obiectivelor de mediu.

Masurile de baza pentru aglomerari, sunt masuri ce vizeaza alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate si epurarea acestora.

Masurile de baza pentru industrie vizeaza de asemenea alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate si epurarea acestora precum si introducerea de noi tehnologii si a celor mai bune tehnici disponibile, managementul deseurilor precum si poluarile accidentale.

Toate masurile de baza ce urmeaza sa fie implementate la nivelul aglomerarilor sunt conforme cu Master Planurile elaborate la nivel de judet.

Masurile de baza pentru unitatile industriale sunt cele prevazute in programele de etapizare si planurile de conformare, elaborate de catre fiecare unitate.

Iar cele pentru ferme sunt de asemenea cele prevazute in programele de etapizare.

Totalul acestora este de 1.019.501 mii Euro.

Informarea si consultarea publicului reprezinta o etapa importanta in elaborarea Planului de Management.

In acest sens, inca de anul trecut Directia Apelor Dobrogea – Litoral a inceput campanii de informare si de consultare a factorilor interesati si totodata responsabili cu implementarea masurilor prevazute in acest Plan de Management.

La sfarsitul anului 2008 au avut loc 3 dezbateri publice, organizate pe categorii de surse de poluare.

De la inceputul anului 2009, au fost organizate mai multe intalniri cu factorii interesati.

Pe data de 23 martie a fost organizata, in Constanta, o dezbatere publica la care a fost prezentat Draftul Planului de management al fluviului Dunarea, deltei Dunarii, Spatiului Hidrografic Dobrogea si Apelor Costiere. Aceasta dezbatere publica nu a fost organizata pe tipuri de presiuni, fiind invitati sa participle toti factorii interesati.

In perioada imediat urmatoare au fost elaborate si transmise catre toti stakeholderii niste chestionare privind masurile prevazute pentru fiecare dintre acestia, solicitandu-li-se punctul de vedere asupra masurii, costurilor prevazute, termenelor de implementare si eventuale propuneri de imbunatatire.

In luna iunie au fost organizate mai multe intalniri, in data de 12.06.2009 la Primaria Ostrov, judetul Constanta, in data de 23 iunie la Primaria Tulcea si apoi la primaria Baia, iar in data de 25.06.2009 la primaria Medgidia. Aceste intalniri au fost organizate pentru a discuta in mod special Planul de masuri, atat pentru aglomerari cat si pentru industrie.

Ultimele trei intalniri au fost organizate in cadrul unui proiect derulat impreuna cu WWF si ONG Mare Nostrum, proiect care va fi prezentat in continuare de doamna Camelia Ionescu.

Acest proces de consultare a publicului nu se incheie aici, urmand a fi organizata o noua dezbatere publica ce va avea loc cel tarziu la inceputul lunii noiembrie anul acesta.

Este important ca toti factorii interesati sa inteleaga ca implicarea lor este esentiala in elaborarea acestui Plan de Management. Dupa publicarea prin Hotarare de Guvern a acestuia, actiunile prevazute in Programului de masuri vor deveni obligatorii pentru cei responsabili cu implementarea lor.
Conferinta de presa a fost realizata in cadrul proiectului “Cresterea contributiei ONG-urilor de mediu din Romania in implementarea politicilor de management al apei si conservare a naturii” finantat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European (SEE) – Fondul pentru Organizatii Neguvernamentale. Prin acest proiect se urmareste stimularea implicarii publicului in elaborarea Planului de Management pentru spatiul hidrografic Dobrogea – Litoral. Valoarea proiectului este de 55.000 Euro.

Articole similare

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,703FaniÎmi place
85CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

17 environmental NGOs launch a Position Paper regarding the implementation of the DRS for beverage packaging in Romania

Zero Waste România, together with 16 other organizations from Romania and Europe - Reloop Platform, Zero Waste Europe, European Environmental Bureau, Bankwatch...

Cum poate deveni România o referință pentru sud-estul Europei în privința implementării sistemului garanție-returnare

17 organizații din România și Europa au lansat astăzi un document de poziție în 12 puncte, conținând elementele cheie pentru implementarea în...