Oamenii de stiinta si ONU avertizeaza ca schimbarile climatice vor avea consecinte nefaste asupra intregii lumii, iar meteorologii anunta ca 2014 este pe cale sa devina cel mai cald an inregistrat oficial. Daca pana in 2050 nu se vor lua masuri radicale, turismul pe coasta europeana a Mediteranei va fi distrus, asiaticii din majoritatea regiunilor continentului vor fi afectati de cresterea nivelului marilor sI oceanelor, Marea Bariera de Corali din Australia va continua sa se degradeze, iar securitatea alimentara a tarilor africane va fi in pericol din cauza inundatiilor si secetei, pericole ce ameninta atat America de Nord, cat si America centrala si de Sud, conform unei infografii publicate de Daily Mail. Cercetatorii de la University of East Anglia arata ca fenomenele de vreme extrema au fost mult mai frecvente in ultimii 30 de ani, comparativ cu media la 130 ani.
Datele oficiale arata ca temperatura medie pentru 2014 este mai calda cu 0,01 grade celsius decat in 2010. “ Fara indoiala, temperaturile extreme, reci si calde, sunt cei mai importanti factori pentru societatea umana”, a declarat Scott Robeson, de la Indiana University, care a luat parte la studiul realizat de University of East Anglia. El a mai spus ca acest studiu ar putea explica “pauza” luata de incalzire globala din 1998 incoace, dupa cum a aratat anul trecut grupul interguvernamental de experti privind schimbarile climatice (IPCC). Multe dintre tarile in curs de dezvoltare doresc un target pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera pentru a ajunge la zero in 2050, dar tarile OPEC, ingrijorate de scaderea veniturilor din cauza alternativei energiei verzi, prefera tinte vagi pe termen lung. Un raport recent al IPCC arata ca incalzirea globala exista, iar cresterea interventiilor artificiale ar putea face ireversibil trendul incalzirii vremii. Documentul mai arata ca incalzirea globala va avea impact asupra tuturor continentelor si de-alungul oceanelor, iar daca emisia gazelor cu efect de sera va continua in ritmul actual temperaturile vor creste pana la mijlocul secolului cu alte doua grade celsius, comparativ cu temperaturile din perioada 1986-2005. SI, pana la sfarsitul secolului , un astfel de scenariu va aduce temperaturi cu 3,7 grade celsius mai ridicate.
“Nu mai timp de carpeli”
Nu mai e timp de carpeli in ceea ce priveste schimbarea climei, a avertizat sI secretarul general al ONU, Ban Ki-moon la Lima, unde se desfasoara pana vineri o conferinta pe tema schimbarilor climatice. El s-a declarat profund ingrijorat de ritmul lent al actiunilor de combatere a schimbarii climatice si a indemnat guvernele la o actiune radicala, in favoarea economiei verzi, conform Daily Mail. Secretarul general al ONU spune insa ca mai exista totusi o sansa pentru limitarea incalzirii globale si a sustinut stabilirea la nivel international a unui plafon de 2 grade celsius, cum era inainte de epoca preindustriala, pentru a preveni inundatiile, seceta si cresterea nivelului marilor. El i–a avertizat insa pe delegatii celor 190 de tari prezenti la conferinta ONU ca aceasta fereastra de oportunitate se inchide foarte repede. “Nu mai e timp de improvizatii, e timpul transformarii”, le-a transmis Ban Ki-moon celor prezenti care incearca sa ajunga la o intelegere pentru limitarea cresterii globale a emisiilor gazelor cu efect de sera. In ciuda semnelor de progres, Ban Ki-moon a aratat ca este foarte ingrijorat ca actiunile sunt comune, dar nu sI responsabilitatile. “Trebuie sa actionam acum”, a mai spus el. Secretarul general al ONU a salutat primele actiuni in acest sens cum ar fi piata certificatelor verzi sau marsurile din septembrie ce mobilizeaza sute de mii de oameni pe strazi din Manhattan pana in Mumbay si Melbourne. De asemenea, el a salutat contributia de 10 bilioane de dolari a tarilor dezvoltate la un nou fond verde ce va fi folosit pentru reducerea emisiilor de carbon in tarile in curs de dezvoltare si le va ajuta sa se adapteze la schimbarile climatice ce vor pune presiune pe rezervele de hrana si apa. Secretarul general al ONU a facut un apel la tarile care nu au oferit garantii in acest sens sa ia in calcul un angajament financiar ambitios. Australia este singura dintre tarile dezvoltate care nu a contribuit la noul fond verde, preferand sa se concentreze pe initiative locale. Ban Ki-moon a indemnat tarile dezvoltate sa se intalneasca si sa depaseasca obiectivul stabilit acum 5 ani de a mobiliza 100 bilioane de dolari pe an, pana in 2020, pentru a ajuta tarile in curs de dezvoltare.
