Grupul Ecologic de Colaborare Nera deruleaza in perioada septembrie 2012 -iunie 2013 proiectul de interes public Watchdog si advocacy destinate stoparii activitatilor antropice ilegale in aria Parcul Natural Portile de Fier sustinut financiar de catre Trustul pentru Societatea Civila in Europa Centrala si de Est in cadrul programului Fondul pentru Inovare Civica derulat in Romania de catre Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile.
In acest context, in perioada 4 -15 ianuarie 2013, cu ocazia intocmirii de catre Guvern a proiectului Legii Bugetului de Stat pe 2013, GEC Nera a realizat o campanie de lobby si advocacy la nivelul tuturor factorilor majori de decizie (Guvern, ministere, comisii de specialitate ale Parlamentului, parlamentari de Caras -Severin din arcul guvernarii) care ar trebui sa fie responsabili de stoparea poluarii transfrontaliere cu deseuri miniere care provin de la iazul de decantare a apelor de mina Tausani -Bosneag apartinand SC MOLDOMIN din Moldova Noua. Scopul acestei actiuni a fost includerea in proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2013 a sumelor necesare stoparii poluarii prin lucrari de consolidare vegetativa a iazului, acest tip de consolidare fiind singura metoda durabila care poate stopa antrenarea prafului.
Prin scrisoarea nr. 20.800/14.01.2013, secretarul de stat Elena Dumitru din cadrul Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice a informat GEC Nera ca in opinia ministerului poluarea de pe zona de iaz Bosneag – extindere, in care poluarea este cea mai activa, va fi stopata de catre viitorul investitor in urma privatizarii, desi in momentul de fata nu exista un proces de privatizare incheiat, iar intentii de privatizare au fost multe din 2006, de cand societatea si-a incetat activitatea. In acest context proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2013 a ajuns la Parlament fara a avea incluse sumele necesare stoparii poluarii prin lucrari de consolidare vegetativa a iazului.
In urma monitorizarii de catre GEC Nera a dezbaterilor din comisii si din plenul Parlamentului a proiectului Legii Bugetului de Stat pe 2013 rezulta nici un parlamentar de Caras -Severin nu a depus amendamente la acest proiect de lege privind sumele necesare stoparii poluarii prin lucrari de consolidare vegetativa a iazului Tausani -Bosneag, desi GEC Nera a pus la dispozitia parlamentarilor, inca din 10 ianuarie a.c, documentatia necesara pentru fundamentarea unor asemenea amendamente.
In conformitate cu proiectul pe care il implementeaza, GEC Nera urmeaza sa se adreseze in viitor Parlamentului European si Comisiei Europene cu o petitie a carui obiect este incalcarea de catre Statul Roman a dreptului de a trai intr-un mediu curat a locuitorilor din Clisura Dunarii care face parte din dreptul fundamental al cetatenilor UE la o viata privata. In perioada imediat urmatoare umeaza a fi colectate pe aceasta petitie un numar cat mai mare de semnaturi dar momentul prielnic pentru strangerea de semnaturi va fi prima poluare majora care se va produce in zona iazului Tausani -Bosneag.
Contextul poluarii cu praf de deseuri miniere in zona iazului de decantare a apelor de mina Tausani – Bosneag
De la numeroasele exploatari miniere de pe teritoriul judetului Caras – Severin, unele dintre ele fiind in functiune, iar cele mai multe desfintate sau in curs de lichidare, au rezultat, in timp, mari depozite de deseuri industriale neprotejate care sunt surse continue de poluare pentru localitatile si terenurile din apropiere.
Multe dintre aceste depozite formate din deseuri sunt plasate in perimetrul sau in imediata apropiere a unor arii naturale protejate din sudul Banatului, iar poluarea provenita de la aceste depozite are un impact negativ si asupra biodiversitatii si dezvoltarii turismului in aria parcurilor si rezervatiilor naturale.
Iazul de decantare a apelor de mina Tausani – Bosneag apartinand SC Moldomin SA Moldova Noua situat in interiorul Parcului Natural Portile de Fier este un caz relevant fiind un depozit poluator de deseuri miniere, avandu-se in vedere amploarea fenomenului de poluare in zonele limitrofe acestuia.
Sursa majora de poluare in cazul acestui depozit o constituie particulele fine de deseuri miniere rezultate in urma prelucrarii minereului de cupru.
Iazul de decantare a apelor de mina Tausani – Bosneag este amplasat pe malul stang al Dunarii, pe teritoriul orasului Moldova Noua, intre localitatile Moldova Veche si Coronini, in apropierea zonei umede Ostrovul Moldova Veche din Parcul Natural Portile de Fier.
Aici, pe o suprafata totala de cca. 150 ha, in urma decantarii apelor provenite de la uzina de preparare a cuprului si a evaporarii ulterioare a acestor ape a rezultat un depozit uscat, de pulberi fine, cu o grosime medie de 1,50 m. Dupa stoparea in anul 2006 a activitatii miniere a SC Moldomin si intrarea acesteia in proces de lichidare in 2009, Ministerul Economiei care este si actionarul unic a acestei societati a subfinantat in permanenta activitatile destinate intretinerii si ecologizarii iazului iar primavara si toamna, cu ocazia vanturilor puternice (Cosava si Gorneacul) materialul prafos este antrenat prin exfoliere eoliana (deflatie) si transportat pe terenurile agricole din apropiere in localitatile Moldova Veche, Moldova Noua, Macesti si Pojejena din Romania precum si in localitatile Vinci, Požeženo, Ram, Stara Palanka si Veliko Gradište din Serbia.
O cantitate importanta de material este transportat de asemenea in zonele umede Ostrovul Moldova Veche din Romania si Labudovo Okno din Serbia.
Sterilul minier este transportat in albia Dunarii si poate provoca in viitor o modificare a regimului hidrologic de scurgere a apelor fluviului si implicit dificultati in ceea ce priveste navigatia pe Dunare.
Suprafata totala de teren afectata de poluare in Romania este de cca. 5780 ha iar in Serbia de cca. 12000 ha. In mod direct in Romania sunt afectati un numar de 18000 de locuitori iar in Serbia 12500 de locuitori.
In baza Hotararii AGA Nr. 6 din 23.08.2009 de lichidare a societatii MOLDOMIN, APM Caras – Severin a cerut imediat realizarea pana la sfarsitul anului 2009 a unui bilant de mediu, in vederea emiterii unui aviz privind obligatiile de ecologizare ale SC MOLDOMIN in momentul intrarii in procesul de lichidare. Acest bilant nu este realizat la data editarii acestei publicatii iar iazul Tausani – Bosneag functioneza ilegal in raport cu reglementarile de mediu care sunt in vigoare in Romania.
PLAIMDM elaborat prin acest proiect va fi completat/modificat in continuare in functie de avizul de mediu privind obligatiile de ecologizare ale SC MOLDOMIN care urmeaza sa fie emis de catre APM Caras – Severin.
Poluantii din iazul de decantare a apelor de mina Tausani – Bosneag si metodele “verzi” de neutralizare
Deseurile miniere din iazul Tausani – Bosneag contin urmatoarele metale care sunt considerate de interes: Cd, Cr, Cu, Mo, Ni, Pb, Zn, cu un accent deosebit pe Cu, ca si componenta dominanta a exploatarilor miniere din zona.
Cuprul este componenta principala atat in deseurile din iaz cat si in solurile din apropiere. Din pacate absortia acestuia de catre plante este destul de scazuta. Molibdenul este un caz special. Concentratia sa in steril nu este mai mare de 4 ppm, dar are un excelent coficient de bioabsortie (BCF). Coeficientul de bioabsortie reprezinta raportul dintre concentratia metalului in deseurile din iaz si concentratia metalului in organismul plantelor.
Pentru toate cele trei specii de plante au fost inregistrate, atat in fructe cat si in frunze, importante cantitati de Zn, Mo, Cu.
Utilizarea plantelor pentru eliminarea poluantilor din mediu se numeste fitoremediere. Fitoremedierea poate fi sub forma de:
-fitoextractie, care consta in consolidarea iazului cu plante care elimina metalele din sol, concentrandu-le in parti aeriene disponibile pentru recoltare.
-fitodegradare, care consta in consolidarea iazului cu plante care degradeaza singure poluanti sau odata ajunsi in plante poluantii sunt degradati de bacterii si de microbi.
-rizofiltrare, care consta in consolidarea iazului cu plante a caror radacini introduse in apele tehnologice deversate in iaz absorb metale poluante.
-fitostabilizare, – consolidarea iazului cu plante care reduc mobilitatea contaminantilor si/sau biodisponibilitatea. Biodisponibilitatea este raportul dintre cantitatea de substanta poluanta si viteza cu care odata cedata organismului aceasta ajunge la locul de actiune si isi manifesta efectul biologic.
-fitovolatilizare, – consolidarea iazului cu plante care volatilizeaza poluantii in atmosfera.
Phytoremedierea are unele avantaje in comparatie cu alte tehnici de refacere. In primul rand este vorba de a reduce costurile implicate si dorinta de a folosi o remediere „verde” in cazul depozitelor de deseuri miniere.
