La Ghetarul Scarisoara se desfasoara primul studiu pe microorganismele din gheata subterana din lume. Echipe de cercetatori din tara studiaza adaptabilitatea acestora la mediile extreme reci, pentru a fi utilizata in bionanotehnologii, in industria medicala sau biocombustibili.
Ghetarul Scarisoara a fost vizitat de echipe de cercetatori care de-a lungul mai multor ani efectueaza diverse studii in acest spatiu subteran. Cercetatorii suntcare au vizitat Ghetarul sunt de la Universitatea din Suceava, Institutul de Biologie al Academiei Romane si Institutul de Speologie „Emil Racovita” (Bucuresti si Cluj), iar Asociatia Speologica Sfinx din Garda a acordat sprijin tehnic.
„Este un proiect de cercetare al Universitatii din Suceva, intitulat CLIMFOR, care are ca obiectiv reconstituirea climatului in ultimii 1000 de ani pe baza analizelor depozitelor de gheata din pesteri, respectiv a liniilor de crestere la arbori.
Pentru partea proiectului legata de gheata am extras o carota de 13 m din Ghetarul Scarisoara, carota ce urmeaza sa fie analizata in laboratorul de izotopi stabili de la Suceava. Avem doua doctorande implicate in proiect, Carmen Badaluta, respectiv Viorica Nagavciuc. Speram ca la finalul acestui proiect sa avem o reconstituire a temperaturilor de vara, temperaturilor de iarna, respectiv a precipitatiilor cu rezolutie anuala pentru minim ultimii 1000 de ani. Ulerior colegii nostri de la silvicultura vor folosi aceasta reconstituire pentru a putea evalua modul in care padurea a raspuns GhetarForaj (3)la schimbarile climatice, si ar putea face prognoze in viitor pentru ce se va intampla cu padurea in conditiile schimbarilor climatice”, explica dr. Aurel Persoiu de la „Universitatea Stefan cel Mare” din Suceava.
„Impreuna cu echipa formata din directorul de proiect Dr. Cristina Purcarea, impeuna cu Dr. Ioan Ardelean, Dr. Alexandra Hillebrand Voiculescu, Madalina Pascu, Dr Aurel Persoiu si Dr Traian Brad incercam sa identificam microorganismele din Ghetarul Scarisoara pentru a fi corelate cu clima, iar identificarea acestor microorganisme sa ne aduca folosirea lor in bionanotehnologii, precum folosirea lor in industria medicala, pentru biocombustibil etc. Unele din aceste microorganisme si-au format o adaptabilitate priviind supravietuirea si dezvoltarea lor in gheata. In acest ghetar am gasit atat microorganime psicrofile cat si psicrotolerante, insemnand o toleranta la mediile extreme reci. Unele intra intr-o stare de latenta si raman captive in gheta, altele supreavituiesc multiplicandu-se si dezvoltandu-se la temperaturi scazute. Este primul studiu pe microorganismele din gheata subterana din lume. In urma expeditiei ce a avut loc in Antarctica in perioada 3-26.02.2015 am reusit sa colectam un numar de 675 de probe pe care speram sa le putem corela cu rezultatele obtinute in urma analizarii microorganismelor din Ghetarul Scarisoara.”, spune Itcus Corina.
La cercetari a participat si o echipa de la Timisoara, condusa de prof. Petru Urdea, departamentul. de Geografie de la Universitatea de Vest. Acestia au efectuat un sondaj radar (ground penetrating radar) si unul de tomografie electrica (sau rezistivitate electrica, electrical rezistivity imaging) pentru a determina punctul in care grosimea ghetii este maxims si potentialul de a recupera gheata vecehe este mai mare.
Activitatile s-au realizat cu avizele Comisiei Patrimoniului Speologic, si ale Administratiei Parcului Natural Apuseni.
Ghetarul Scarisoara este important pe plan stiintific international atat datorita faptului ca are un volum estimat la peste 120 mii metri cubi de gheata , fiind cel mai mare bloc de gheata subterana din lume, dar este vorba si de locul in care se afla cea mai veche gheata subterana din lume (10500 ani)
De asemenea Ghetarul Scarisoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judetului Alba.
In 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar (Ground Penetrating Radar) pentru a putea vedea care este structura ghetii in profunzime si grosimea ei.
Istoricul Pesterii
Primele mentionari despre Ghetarul Scarisoara ca obiectiv turistic au fost facute de A.Szirtfi (1847) si J.Vass (1857) care prin faptul ca mentioneaza echiparea cu scari de lemn a avenului de intrare in Ghetar dovedeste faptul ca acesta era cunoscut si explorat de Moti care utilizau gheata si apa din aceasta zona secetoasa cu mult timp inaintea primilor vizitatori.
Primele observatii stiintifice in legatura cu aceasta pestera au fost publicate de geologul Karl Peters (1861).
Prima harta a pesterii a fost publicata de geograful Adolf Schmidl (1863).
Primul studiu monografic a fost publicat in 1927 de Emil Racovita, cercetatorul roman care a intemeiat in 1907 Biospeologia ca stiinta (studiul amimalelor ce traiesc in pestera) si care a fondat primul Institut de Speologie din lume la Cluj in 1920.
Ghetarul Scarisoara este prima pestera declarata Monument al Naturii in Romania in 1938.
In urma unei expeditii organizate de M. Pop in 1947 sunt descoperite si explorate cele 2 rezervatii Stiintifice.
Urmeaza doua etape de cercetare si studiere a Ghetarului intreprinse de cercetatorii Institutului de Speologie „Emil Racovita” din Cluj, intre 1963 -1968 si 1983 –1992 coordonate de M. Serban, I. Viehmann, T. Rusu, Gh. Racovita, V. Craciun, E. Silvestru, B. Onac.
In 2001 Asociatia Speologica „Sfinx” Garda exploreaza noi laterale ale pesterii si finalizeaza amenajarea actuala a portiunii turistice a Ghetarului, introducand lumina artificiala in sala „Biserica”.
GhetarForaj (7)Descrierea pesterii:
Pestera are 3 intrari, si se afla la o altitudine de 1165m fata de nivelul marii. Ea are o lungime de peste 700m si o diferenta de nivel de 105m.
Traseul turistic este format dintr-un aven (put vertical) adanc de peste 50m si un diametru de 50m, echipat cu scari metalice. La baza acestei coborari se afla „Sala Mare” a carei planseu este ocupat de un bloc de gheata cu un volum de peste 100.000 metri cubi ce are o grosime maxima de 36 m si a carui strate datate de la o adancime de circa 20m (din cei 36 m determinati) au intre 2000 si 3500 de ani vechime. Parcursul turistic de pe blocul de gheata se face pe podete de lemn echipate cu maini curente. Din capatul Nord-Vestic al Salii Mari, de pe un balcon al Salii „Biserica” se pot admira scaldate in lumina reflectorului cele peste 100 de formatiuni stalagmitice perene de gheata.
Din „Sala Mare”, intre Blocul de Gheata si peretele de calcar se formeaza deschideri verticale numite rimae, precum si cele doua rezervatii stiintifice „Rezervatia Mare” si „Rezervatia Mica”, in care se poate intra numai pentru scopuri stiintifice, cu autorizatie de la Institutul de Speologie „Emil Racovita” Cluj (str Clinicilor Nr.5 , Cluj Napoca).
In Ghetar traiesc lilieci si gandacei de 2-3 mm numiti „Pholeuon knirschi”, iar din sedimentul „Rezervatiei Mari” a fost a fost dezgropat un schelet de Rupicapra .
