Delta Dunarii, a doua delta europeana ca marime si unic habitat in Uniunea Europeana, formata dintr-un amestec de canale, grinduri si lacuri de diferite marimi prezinta o biodiversitate ridicata, respectiv un numar mare de specii, a caror valoare naturala este recunoscuta la nivel mondial.
Desi de cateva decenii bune Delta Dunarii a fost obiectul unor actiuni de protectie, aceasta s-a confruntat in acelasi timp cu numeroase actiuni antropice, care au produs dezechilibre si influente negative asupra biodiversitatii, care se resimt si in prezent. Schimbarea sistemului economic dupa anul 1989 a dus la sistarea amenajarilor din Delta Dunarii si demararea procesului de declarare a zonei ca Rezervatiei a Biosferei in decembrie 1991, in cadrul Programului „Omul si Biosfera”, devenind astfel singura delta din lume declarata ca rezevatiei a biosferei. Mai mult decat atat, valoarea patrimoniului natural al Deltei Dunarii a fost recunoscuta prin includerea sa pe Lista Patrimoniului Natural Mondial – UNESCO, in lista zonelor umede de importanta internationala (in conformitate cu prevederile Conventiei Ramsar), precum si prin inlcuderea in reteaua europeana de arii protejate Natura 2000.
Administrarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD) ridica probleme multidisciplinare complexe, care vizeaza, in principal, conservarea valorilor naturale ale Deltei si dezvoltarea durabila a comunitatilor umane de pe teritoriul rezervatiei. De aceea este important ca teritoriul RBDD sa fie guvernat de legi clare, planuri de managment si de amenajare a teritoriului, reglementari specifice care sa reprezinte instrumente metodologice si legale pe baza carora sa se asigure un statut de conservare favorabil si protectia biodiversitatii, precum si dezvlotarea durabila teritoriala a zonelor economice Rezervatie.
Cu toate masurile legislative si administrative existente in prezent, teritoriul Deltei Dunarii este in continuare supus unor actiuni antropice, precum turismul necontrolat, pescuitul si vanatoarea ilegale, constructii ilegale etc., care au repercursiuni grave asupra biodiversitatii sale.
La nivel national statutul si activitatile de pe teritoriul Rezevatiei sunt reglementate de Legea 82/1993, lege care nu mai corespunde cerintelor de mediu actuale necesare pentru administrarea eficienta a unei rezervatii a biosferei si a unui sit Natura 2000, in acelasi timp.
La sfarsitul anului 2006, Administratia RBDD a inaintat un proiect de lege nou pentru Delta Dunarii catre Ministerul Mediului, propunere care trebuia sa obtina o serie de avize de la diferite ministere pentru a putea fi inaintata la Camera Deputatilor, dar aceasta a fost „retinuta” la unele dintre ministere pana cind in anul 2008 a fost abandonata. In aprilie 2008 un alt proiect de lege pentru modificarea si completarea legeii vechi a Deltei Dunarii a fost inaintat direct catre Senat de doi parlamentari independenti. Dar si in cazul acestui proiect procesul de aprobare a fost abandonat in luna decembrie a aceluiasi an.
In aprilie 2009, presedinta Comisiei pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic, Sulfina Barbu a inaintat catre Senat un nou proiect de lege pentru completarea si modificarea Legii 82/1993. De asemenea, pana in prezent au fost oranizate o serie de intalniri intre deputatii comisiei si autoritatile judetene si locale din Tulcea in vederea luarii unor decizii adecvate privind adoptarea unei legi clare si eficiente.
Societatea Ornitologica Romana doreste sa atraga atentia autoritatilor asupra necesitatii urgente de a eficientiza procesul de administrare a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii prin crearea unui cadru legislativ unitar si eficient, prin armonizarea prevederilor Legii 82/1993 cu legislatia nationala si europeana specifica adoptata ulterior, tinand cont de obligatiile ce revin Romaniei in calitate de stat semnatar al unor conventii internationale, precum si de obligatiile ce decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, in conformitate cu directivele comunitare in domeniu.
