Adancurile Marii Negre au devenit cel mai disputat teritoriu romanesc de cautatorii de petrol si gaze, aceasta zona necercetata pana acum atragand rand pe rand petitori de talie mondiala, cum ar fi Exxon sau Lukoil. Adunarea sumelor anuntate pana acum de companiile care au perimetre de explorare in zona de mare adancime a Marii Negre duce la un total de 2,5 miliarde de dolari. Daca intr-adevar aici se ascund insa zacaminte importante de petrol si gaze, banii se dubleaza, Marea Neagra devenind astfel una dintre cele mai costisitoare expeditii facuta vreodata in cautarea de hidrocarburi in Romania. O intrebare persista insa: pentru ce sapa aceste companii, cat petrol si gaze ascunde Marea Neagra in realitate?
„E ceva acolo. Daca era doar unul singur care se avanta in aceasta zona de mari adancimi, mai ziceam, dar deja sunt multe companii, asa ca semnalul este unul pozitiv”, spune Mihai Ionescu, conferentiar doctor inginer in cadrul Universitatii de Petrol si Gaze din Ploiesti.
Ionescu, la fel ca specialistii din ANRM sau din institutele de cercetare, evita insa in a se lansa in estimari privind potentialul de hidrocarburi la mari adancimi al Marii Negre, spunand ca nicio cercetare nu a mers pana acum atat de departe.
Datele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale arata ca Romania a fost prima tara din lume unde s-a produs petrol, in anul 1857, si tot in Romania a fost inregistrata prima productie de gaze naturale la nivel global.
In 1976 se inregistra un varf al productiei de petrol de 14,6 milioane de tone si zece ani mai tarziu productia de gaze ajungea la 36,2 miliarde de metri cubi. Productia din acele timpuri asigura de doua ori necesarul de consum al zilelor noastre in ceea ce priveste produsele petroliere si de gaze naturale.
Acum insa lucrurile stau complet diferit, datele ANRM aratand ca Romania mai are gaze naturale doar pentru zece ani de zile, luand in calcul rezervele sigure, iar petrolul ii mai ajunge circa 15 ani.
Daca productia de petrol a ajuns azi la numai 4 milioane de tone, aici fiind inregistrata cea mai puternica dependenta de importuri, la gaze lucrurile stau mai bine, Petrom si Romgaz asigurand circa 70-80% din necesarul de consum.
Dupa 150 de ani in care teritoriul Romaniei a fost rascolit in lung si in lat de cautatorii de hidrocarburi, in adancurile Marii Negre pare a fi ingropata speranta cresterii productiei de hidrocarburi.
Marea Neagra deja a dovedit ca ascunde comori
„Tendinta in domeniul explorarilor de hidrocarburi este de a cauta la trepte de adancime mult mai mari fata de ceea ce s-a facut pana acum, de peste 3.000 de metri. Daca pana acum cercetarile marine se faceau la 100-200 de metri, acolo unde se putea monta o platforma de extractie, acum se merge cu vapoare, lucru care din punct de vedere tehnic nu era posibil pana acum. Sunt zone noi, dar Marea Neagra a dovedit ca are resurse. Ceea ce se face acum este sa se mearga mai departe”, spune Gheorghe Oaie, directorul general al Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina GeoEco Mar.
Oaie spune ca acum este imposibil de facut o estimare privind resursele care se pot ascunde in Marea Neagra, cercetarile Institutului ajungand abia la adancimi de 30 de metri.
Cert este ca Petrom, singurul producator de petrol si gaze din Romania deja scoate 17% din intreaga productie din Marea Neagra, compania avand in concesiune doua perimetre, Istria si Neptun, dar productia nu vine de la mari adancimi, zona in care compania romana a decis sa se aventureze alaturi de gigantul petrolier american ExxonMobil.
Primii sositi
De altfel, Petrom si ExxonMobil au fost si primele companii care au decis sa faca acest pas.
Astfel, la finalul anului 2008 cele doua companii semneaza un parteneriat prin care decid sa-si imparta in mod egal costurile si beneficiile rezultate din explorarea perimetrului Neptun de 9.900 de kilometri patrati din Marea Neagra.
In vara anului 2009 cele doua companii aduc in Marea Neagra un vapor special cu o valoare de 160 de milioane de dolari pentru realizarea lucrarilor de seismica 3D pe o treime din suprafata perimetrului Neptun.
In linii mari, prin aceste operatiuni s-a realizat o radiografie tridimensionala a straturilor geologice. Pe aceasta radiografie, posibilele rezerve de hidrocarburi apar ca niste cocoase, ca „niste pahare intoarse”, care nu de fiecare data sunt pline.
Pentru a vedea daca aceste pungi sunt pline sau nu de hidrocarburi, cele doua companii au decis trecerea la o noua etapa, cea a forarii primei sonde de explorare la mari adancimi facuta vreodata in Romania.
Recent, reprezentantii ExxonMobil au declarat ca lucrarile vor fi realizate de un vapor de un miliard de dolari, Deepwater Champion, sonda urmand sa fie realizata in urmatoarele cateva luni.
Fiecare zi in care acest vapor va lucra in Marea Neagra va costa un milion de dolari, iar de obicei pentru realizarea unei sonde sunt necesare circa 100 de zile.
Problema este ca de cele mai multe ori nu este necesara doar o singura sonda, asa ca specialistii din piata au estimat efortul financiar al Petrom si Exxon, doar in faza de exploare, la circa 0,5 – 1 miliard de euro.
Daca lucrurile vor avea succes, desi sansele sunt mai mici de 30%, dezvoltarea intregului zacamant ar putea costa intre 3 si 10 miliarde de dolari, potrivit esti marilor lansate de reprezentantii ExxonMobil.
Grija la redevente
„De obicei, trebuie sa scoti dublu fata de cat investesti. Romania poate castiga in cazul unui eventual succes in Marea Neagra, dar trebuie sa avem grija cum negociem. Este vorba de redeventele pe care le vom percepe, care daca vor fi mentinute tot la nivelul actual, vor duce la castiguri mici. Chiar si asa, de bine de rau, aceste companii vor angaja forta de munca locala, iar productia pe care o scot ar putea crea o concurenta la gazele rusesti pe care le importam, asa ca poate ar mai scadea si pretul”, spune Mihai Ionescu.
In momentul in care statul roman a decis sa vanda Petrom, in 2004, prin contractul de privatizare redeventele platite de companie au fost stabilite pana in 2014 la un nivel cuprins intre 3,5% si 13,5% din valoarea productiei brute extrase, aceasta valoare luand in calcul si pretul international al petrolului.
In ciuda disputelor care au urmat dupa privatizarea Petrom, in care de multe ori s-a spus ca acest nivel este foarte mic, compania a spus ca mentinerea aceluiasi nivel al redeventelor si dupa anul 2014 ar insemna continuarea productiei de hidrocarburi pe plan local pana in anul 2040, altfel existand riscul reducerii cantitatilor extrase din cauza investitiilor foarte mari pe acest segment.
Totodata, presiunile facute de Petrom pentru mentinerea aceluiasi nivel al redeventelor s-au intensificat in ultima perioada tocmai datorita investitiilor care sunt in curs de realizare in Marea Neagra.
Hidratii, o alta comoara din Marea Neagra
„Sunt mai multe lucruri care explica acest apetit pentru investitii. Pe de o parte, este pretul petrolului, iar pe de alta parte vedem cresterea acestui interes dupa ce Romania a primit decizia favorabila a Curtii de la Haga privind platoul continental. In plus, mai este un lucru. Fundul Marii Negre are un potential enorm de gaz hidrati. Ei cand fac lucrarile de explorare vad tot ce este acolo si daca exista acest tip de combustibil, cu siguranta il vor exploata”, a conchis reprezentantul Universitatii de Petrol si Gaze din Ploiesti.
La inceputul anului 2009 Romania a avut castig de cauza la Haga in procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Marii Negre, dupa ce Curtea Internationala de Justitie i-a acordat 80% din suprafata aflata in litigiu, adica 9.700 de kilometri patrati.
Aceasta este o zona de mare adancime, la momentul respectiv estimarile privind potentialul de rezerve indicand existenta a circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze si 12 milioane de tone de petrol.
„Explorarile care se desfasoara acum nu vizeaza perimetrul castigat de Romania la Haga, dar este o zona de dezvoltare in viitor”, spune Dorin Cojocaru, director general in cadrul ANRM.
Apa inghetata, plina cu gaze
In ceea ce priveste potentialul de hidrati de pe fundul Marii Negre, potrivit GeoEcoMar potentialul este enorm. Acesti hidrati sunt niste gaze ingropate in sedimentele de pe fundul marii.
La adancimile unde se gaseste aceasta resursa se formeaza ceea ce se numeste apa inghetata, iar in moleculele acestei structuri este stocat gaz. Cand aceasta gheata este scoasa din conditiile de temperatura si presiune, ea se topeste si elibereaza gazul.
In afara de Petrom si ExxonMobil, Lukoil este a doua companie de talie mare care se avanta in adancurile Marii Negre, rusii avand dreptul de a realiza operatiuni de explorare pe doua perimetre cu o suprafata totala de 2.000 de kilometri patrati.
Recent, reprezentantii companiei au declarat ca bugetul pentru faza de explorare se ridica pana la 400 de milioane de dolari, iar in cazul in care operatiunile vor avea succes, investitiile pot ajunge la suma de 1,5 miliarde de dolari.
Britanicii de la Melrose Resources, care au castigat dreptul de a explora pe doua perimetre din Marea Neagra alaturi de firma Petromar Resources, spun ca au programate investitii de 130 de milioane de dolari, lucrarile urmand sa debuteze tot cu realizarea studiilor de seismica 3D.
Totodata, saptamana trecuta reprezentantii consortiului format din companiile Sterling Resources, PetroVentures si Gas Plus au declarat ca vor investi intre 500 de milioane de dolari si un miliard de dolari in explorarea de hidrocarburi in Marea Neagra.
Investitiile se vor concentra in zonele Ana si Doina care fac parte din perimetrele Pelican si Midia concesionate de statul roman.
Astfel, numai in faza de explorare a perimetrelor din Marea Neagra sumele anuntate pana acum de companii sau estimate de specialistii din piata ajung la circa 2,5 miliarde de dolari, ele putand sa creasca de cel putin doua ori in momentul in care companiile vor descoperi zacaminte de petrol si gaze la mari adancimi.
