Probleme globale de mediu

0
1770

Intrebari frecvente despre schimbarea climei
schimbarea climei

Originea problemei

Clima e timpul mediu, inclusiv extremele si variatiile sezoniere, fie locale, fie regionale, fie pe tot globul. In orice localitate stricta, timpul se poate schimba foarte rapid de la zi la zi si de la an la an, chiar si atunci, cand clima nu se schimba. Aceste schimbari presupun deplasari ale temperaturii, precipitatiilor, vantului si nourilor. Spre deosebire de timp, clima e afectata de schimbari lente, precum schimbari ale oceanelor, Pamantului, orbitei Pamantului in jurul Soarelui si productiei energiei de catre Soare.

Clima este controlata energia Pamantului si atmosferei lui. Radiatia, care vine de la Soare, se absoarbe de catre suprafata Pamantului si de catre atmosfera deasupra lui. In mediu, radiatia absorbita e egala cu volumul de energie transmis in cosmos in forma de radiatie de „caldura” infrarosie. Gazele de sera capteaza careva caldura in partea de jos a atmosferei Pamantului. Acest fenomen se numeste efect de sera. Daca n-ar exista efectul de sera, temperatura medie la suprafata Pamantului ar fi cu aproximativ 34 grade C mai joasa decat acum.

Activitatile umane pot schimba clima. Volumul multor gaze de sera in atmosfera creste, indeosebi al CO2, care a crescut cu 30% pe parcursul ultimelor 200 de ani, in primul rand, ca rezultat al schimbarilor utilizarii Pamantului (deforestarea) si arderii carbunelui, petrolului si gazului natural (in automobile, industrie si generarea electricitatii). Daca tendintele actuale ale emisiilor vor continua, pe parcursul sec.XXI volumul de CO2 se va dubla si va creste in continuare. Volumul altor gaze de sera, de asemenea, va creste.

S-a incalzit oare Pamantul?

Temperatura medie globala a aerului la suprafata Pamantului a crescut cu 0,3-0,6 grade C (sau cu aproximativ 0,5-1 grade F) de la sfarsitul sec.XIX.

Patru din cei mai fierbinti ani in perioade de 1860 au fost inregistrati dupa 1990. Cea mai inalta incalzire s-a inregistrat noaptea in latitudinile de la cele de mijloc pana la cele inalte ale emisferei de nord. Incalzirea in timpul iernilor si primaverilor nordice a fost mai puternica decat in alte anotimpuri. In unele zone, in primul rand, deasupra continentelor, incalzirea a fost de cateva ori mai mare decat media globala.

Alte dovezi ale cresterii temperaturilor globale din sec.XIX include cresterea nivelului marii cu 10-25 cm, micsorarea ghetarilor din munti, reducerea invelisului de zapada din emisfera de nord (din 1973 pana in prezent) si cresterea temperaturilor Pamantului in stratul de sub suprafata. Datele obtinute prin inelele anuale ale copacilor, miezului ghetii superficiale si prin alte metode de determinare indirecta a tendintelor climei, sugereaza ca temperaturile globale la suprafata solului sunt in prezent mai mari decat la orice etapa din ultimii 600 de ani.

Care activitati umane contribuie la schimbarea climei?

Arderea carbunelui, petrolului si gazului natural, deforestarea si diverse practice agricole si industriale modifica compozitia atmosferei si contribuie la schimbarea climei. Aceste activitati umane au condus la concentratii sporite ale unui sir de gaze de sera in atmosfera CO2, CH4, oxid nitros, cloroflorocarburi, O3) in partea mai joasa a atmosferei.

Utilizarea combustibilului fosil in prezent e pricina adaosului a 80-85% de CO2 in atmosfera. Schimbarea utilizarii Pamantului (taierea copacilor, pasunatul, agricultura) conduc la emisii de CO2, atunci cand vegetatia se descompune sau arde. Vegetatia contine carbon, care se elibereaza in forma de CO2, atunci cand vegetatia se descompune sau arde. Vegetatia, care se pierde, se inlocuieste cu una noua prin cresterea ei din nou cu emisii minimale sau lipsa de CO2. Schimbarile utilizarii Pamantului sunt responsabile pentru 15-20% din emisiilor de CO2.

Metanul se produce prin cultivarea orezului, pasunatul animalelor mari cornute si oilor si prin descompunerea materialelor inhumate. Metanul se emite in timpul extragerii carbunelui din mine, a forarii petrolului si din conducte defectate de gaz. Activitatile umane au sporit concentratia metanului in atmosfera cu aproximativ 145% in exces la volumul, care ar fi existat in mod normal.

Oxidul nitros se produce prin diferite practici agricole si industriale. Activitatile umane au sporit concentratia oxidului nitros in atmosfera cu aproximativ 15% in exces la volumul, care ar fi existat in mod normal.

Cloroflorocarbuile (CFC) s-au utilizat in frigorifere, instalatii de conditionare a aerului si in solventi. Ele epuizeaza stratul de ozon stratosferic.

Ozonul din troposfera provine din activitati industriale. El se creeaza in mod natural si, de asemenea, prin reactii in atmosfera cu implicarea gazelor, care provin din activitatile umane, inclusiv oxizii de azot de la automobile si centrale electrice.

Ce inseamna efectul gazelor de sera?

Intr-un interval mai lung de timp, pamantul trebuie sa emita energia in spatiu cu aceeasi viteza cu care o absoarbe de la soare. Energia solara ne parvine in forma de radiatie cu lungime de unda scurta. O parte din aceasta radiatie este reflectata inapoi de catre suprafata pamantului precum chiar si de catre atmosfera. Insa, majoritatea acestei radiatii trece direct prin atmosfera si incalzeste suprafata terestra. Pamantul se elibereaza de aceasta energie, transmitand-o inapoi in spatiu, sub forma unei radiatii infrarosii cu lungime de unda lunga.

Majoritatea radiatiei infrarosii, emisa in atmosfera de suprafata pamantului, este absorbita de catre vaporii de apa, de bioxidul de carbon si de alte „gaze de sera ” care se gasesc in natura. Acestea impiedica trecerea directa in spatiul cosmic a energiei de la suprafata pamantului. Prin mai multe procese de interactiune – inclusiv prin radiatie, curenti de aer, evaporare sau prin formarea norilor si caderea ploii – energia este transportata in partile superioare ale atmosferei. De acolo, ea poate radia in spatiul cosmic. Acest proces, mai incet si indirect, e benefic pentru noi deoarece, daca suprafata pamantului ar putea iradia energia in spatiul cosmic fara nici o piedica, atunci pamantul ar fi un loc rece, lipsit de viata, o planeta sumbra si pustie asa cum este, de exemplu, planeta Venus. Emisiile gazelor de sera pe care le producem in prezent, sporesc capacitatea atmosferei de a absorbi energia infrarosie si incalca astfel modul climei de a mentine balanta optima intre energia care vine si cea care se duce. Daca nimic nu se va schimba, dublarea concentratiei gazelor de sera cu durata lunga de stabilitate va reduce cu aproximativ 2% rata cu care planeta isi poate distribui energia in spatiul cosmic. Acest fenomen este pronosticat sa aiba loc chiar la inceputul secolului viitor. Pur si simplu, energia nu poate sa se acumuleze si atunci clima va trebui cumva sa se adapteze pentru a se elibera de surplusul de energie. Desi 2% nu par fi prea mult, in realitate, pentru tot globul, ele reprezinta captarea unui continut de energie echivalent cu aproximativ 3 milioane de tone petrol pe minut. Conform datelor stiintifice de ultima ora, noi modificam ” motorul ” energetic care asigura functionarea sistemului climei. Pentru absorbirea socului ceva va trebui sa se schimbe.

Un asteroid enorm ar putea lovi pamantul!

Anii ’90 au fost, la nivel international, o perioada de analizare a constiintei umanitatii in raport cu mediul inconjurator. Ce facem noi insine cu propria noastra planeta? Din ce in ce mai mult, intelegem ca Revolutia Industriala a schimbat pentru totdeauna relatiile dintre umanitate si natura. La ora actuala exista o ingrijorare tot mai mare in legatura cu faptul ca, spre mijlocul sau la sfarsitul secolului viitor, activitatile umane vor schimba conditiile de baza care au permis aparitia si existenta vietii pe pamant. Conventia Cadru a Natiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei, elaborata in 1992, face parte din sirul de acorduri recent incheiate prin care tarile lumii se unesc pentru a dezbate si a rezolva aceasta problema. Alte tratate abordeaza de asemenea probleme vitale ale evolutiei mediului inconjurator: poluarea oceanelor, desertificarea, daunele aduse stratului de ozon si distrugerea rapida a speciilor de plante si animale. Conventia cu privire la Schimbarea Climei se axeaza pe existenta unei realitati deosebit de nelinistitoare: datorita activitatilor umane are loc o accelerare a schimbarii modului in care energia solara interactioneaza cu atmosfera planetei noastre si a modului in care pamantul se elibereaza de ea, rezultatul direct fiind o modificare a climei globale . Prin consecintele anticipate se afla cresterea temperaturii medii la suprafata pamantului si deplasari ale climei in toata lumea. Totodata nu sunt excluse si alte efecte neprevazute. Astfel, in fata noastra, la ora actuala stau cateva probleme majore cu care ne confruntam.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.