Agentia pentru Protectia Mediului (APM), in parteneriat cu Directia Silvica Mures au anuntat, joi, finalizarea proiectului de reconstructie ecologica a habitatelor prioritare din situl Natura 2000 Calimani-Gurghiu, in valoare de 941.620 euro, prin care au fost introduse metode inovatoare de reconstructie ecologica care vor fi adaptate pentru zone similare din Uniunea Europeana.
Scopul proiectului ‘Asigurarea unei stari favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din Sitului de Importanta Comunitara Calimani-Gurghiu’, finantat prin componenta Natura si Biodiversitate a programului LIFE+ al Comisiei Europene, a fost reconstructia ecologica a habitatelor din acest sit, care au fost afectate de interventia omului.
‘Proiectul a combinat masurile consacrate de reconstructie ecologica a trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar cu metode demonstrative si inovatoare ce vor constitui noi modele pentru zone similare din Uniunea Europeana. In cadrul primului obiectiv – Reconstructia ecologica a habitatelor a jnepenisuri (Pinus mugo) cu bujor de munte (Rhododendron myrtifollium)- actiunile au constat in producerea si plantarea a 92 000 de puieti de Pinus mugo (jneapan), a 500 exemplare de de Pinus cembra (zambru), pe o suprafata de 30 de hectare din Masivul Retitis – Parcul National Calimani si lucrari de ajutorare a regenerarii bujorului de munte (Rhododendron myrtifollium) pe o suprafata de un 1,5 hectare. Al doilea obiectiv al proiectului a prevazut restaurarea a 198 hectare din habitatul 6230* – pajisti montane de Nardus, bogate in specii pe substraturi silicioase, aflate in zone inalte subalpine a Muntilor Calimani si reconstructia ecologica a 111,66 hectare de pajisti ale aceluiasi habitat in zone mai joase din Muntii Gurghiului – zona Sovata’, se arata intr-un comunicat de presa al Agentiei pentru protectia Mediului Mures.
Potrivit documentului, obiectivul a fost atins in urma implementarii actiunilor prevazute, pe intreaga suprafata, si anume pasunatul extensiv cu ovine, pasunatul controlat cu vite, pasunatul intesiv-controlat cu cabaline, cosirea manuala a vegetatiei existente si indepartarea materialului vegetal rezultat, extragerea manuala a exemplarelor de Veratrum album (stirigoaie) si Picea abies (molid).
‘Rezultatele obtinute, ca urmare implementarii acestor masuri de management au fost reducerea abundentei speciilor nedorite/invazive din structura pajistilor, cresterea abundentei speciilor edificatoare, cresterea bogatiei specifice a pajistilor, cresterea valorii furajere si modificarea statutului de conservare a habitatului din foarte degradat in relativ favorabil/favorabil. Al treilea obiectiv al proiectului a prevazut refacerea a 12,5 hectare din habitatul 91E0* paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior, in Defileul Muresului Superior. Actiunile au constat in eliminarea salcamului (Robinia pseudoacacia) din sectorul Bistra Muresului – Ciobotani si plantarea succesiva, timp de trei ani, a 19 500 de puieti de Alnus glutinosa (Anin negru). In urma monitorizarilor efectuate s-a constatat un grad de reusita de 89% din puietii plantati si modificarea statutului de conservare a habitatului din foarte degradat in favorabil/relativ favorabil’, mai precizeaza APM Mures.
Din document mai reiese ca ultimul obiectiv asumat a fost implicarea publicului larg in activitatile de refacere a naturii afectate.
In urmatorii cinci ani, in cadrul unui proiect After Life, Agentia pentru Protectia Mediului Mures, Directia Silvica Mures, Administratia Parcului National Calimani si Administratia Parcului Natural Defileul Muresului Superior vor desfasura activitati de monitorizare a celor trei habitate reabilitate, astfel incat acestora sa le fie asigurata starea favorabila de conservare.
