Vicepresedintele Administratiei Fondului de Mediu, Claudiu Preoteasa, preia atributii de presedinte
Raspunsul Guvernului Romaniei si al Ministerului Mediului si al Padurilor la memoriul "Cum se vor cheltui fondurile pentru mediu?"

Inaintat de: Federatia pentru Apararea Padurilor constituita din reprezentantii Academiei Romane, Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, ai Societatii “Progresul Silvic”, Confederatiei Sindicatelor “Consilva”, Asociatiei Constructorilor Forestieri din Romania, Asociatia Proprietarilor de Paduri din Romania, A.P.P.R., persoana juridica de utilitate publica imputernicita sa reprezinte interesele proprietarilor de paduri in relatiile cu Guvernul Romaniei,

“Progresul Silvic”, asociatie profesionala a corpului inginerilor silvici din Romania,

Prin acest memoriu am cerut ca fondurile pentru mediu, evaluate de dl ministru Laszlo Borbely la 3-4 miliarde euro anual, din care 1,5 – 2 miliarde de la Fondul de Mediu si 1,5-2 miliarde prin vinderea certificatelor de valoare, sa fie dirijate cu prioritate in programe pentru impaduriri, valorificarea masei lemnoase si accesibilizarea padurilor. Am subliniat preocuparea dlui ministru pentu constituirea Fondului de mediu, dar am constatat ca Ministerul Mediului si Padurilor, lipsit de un organ consultativ pentru paduri, asa cum a fost in perioada interbelica Consiliul Superior al Padurilor, iar in Uniunea Europeana Comitetul Consultativ pentru Paduri, continua sa  decida prezentul si viitorul padurilor din Romania fara consultarea institutiilor de cercetare, asociatiilor profesionale si ale proprietarilor de paduri.

Prin ordinele pe care le emite, actele legislative pe care le initiaza si strategiile pe care le impune, actuala stare de degradare a padurilor va continua si se va agrava. Prevederile din programele guvernamentale nu se vor realiza, iar fondurile se vor folosi in interese politice si de grup.

In ultimii 10-15 ani, circa 300.000 hectare de padure au fost defrisate, iar alte circa 500.000 hectare bracuite, s-au lichidat perdelele forestiere, au aparut fenomenele de desertificare (fotograme, informare Banca Mondiala, programe si proiecte guvernamentale). Sunt tot mai frecvente calamitatile, cu pierderi de sute de vieti omenesti, cu distrugeri si pagube de miliarde de euro. S-a reluat ciclul secetelor catastrofale, care nu au mai avut loc din anii 1946 pana in actuala perioada de tranzitie.

Pentru ca padurile sa indeplineasca functiile de protectie a mediului, precum si cele de productie de masa lemnoasa, este necesara impadurirea anual a circa 85.000-100.000 hectare, pentru reimpadurirea suprafetelor defrisate si impadurirea celor 2.300 mii hectare terenuri agricole degradate.

Dupa anul 1948, pentru reimpadurirea suprafetei de circa 1.000.000 hectare restanta la impaduriri, la incheierea razboiului, ocoalele silvice au impadurit anual intre 60.000 – 90.000 hectare, s-au ingrijit intre 300.000 si 400.000 hectare culturi tinere, alte 300-350.000 hectare s-au parcurs cu operatiuni culturale, valorificand 4-5 milioane mc produse secundare ale padurii, iar pentru export s-au produs mii de tone de seminte, ciuperci si fructe de padure, vanat. Pentru aceasta, ocoalele si inspectoratele silvice dispuneau de 3.500 ingineri si tehnicieni si circa 12.000-15.000 personal de paza, control si asistenta tehnica.

Am demonstrat ca in prezent Regia Nationala a Padurilor este singura institutie din Romania care are personalul calificat, capacitatea organizatorica si tehnica de a angaja, caza si instrui muncitorii necesari, precum si baza logistica pentru productia de material saditor, spatii de depozitare etc., pentru a realiza operatiunile de impadurire, cultura si paza a padurilor, atat in fondul forestier, cat si in terenurile agricole ce vor trebui impadurite. Prin personalul tehnic si de teren, ocoalele sale pot intocmi operativ studii, devize si executa lucrarile si in continuare pot asigura paza si intretinerea lor.

Prin Legea nr. 100/2010 initiata de Ministerul Mediului si in special prin Ordinul nr. 1090 din 13 august 2010, prin care se aproba ghidul de lansare a impaduririi terenurilor agricole degradate, Regia Nationala a Padurilor este practic exclusa, activitatea ei este limitata la terenurile proprietate publica a statului.si intreaga actiune de impadurire a terenurilor degradate practic va fi condusa direct de “Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura”, in calitate de coordonator al actiunilor de impadurire a terenurilor degradate, care va asigura si fondurile necesare, repartizarea si in special gestionarea lor. In schimb legea prevede crearea de “unitati specializate pentru executarea lucrarilor de impadurire”. Care sunt acele unitati? De unde provin? De ce personal dispun? In anul 2008, ocoalele private au impadurit 500 de hectare!

Ceea ce caracterizeaza programele si ghidurile aprobate prin ordin al Ministrului Mediului este birocratia administrativa, lipsa de transparenta, in special faptul ca nu se determina daca prin aceste finantari se asigura utilizarea fortei de munca, utilaje, tehnologii, materiale din tara. Ghidul pentru impaduriri in terenurile degradate are 34 de pagini, in care prezinta conditionarile birocratice care sa justifice institutiile create pentru acordarea investitiilor, dar nu contin date prin care sa se fundamenteze eficienta economica si sociala a acestor investitii.

Ministerul Mediului si al Padurilor, pentru anul 2010, dispune de de un buget de 3.797.819 mii lei aprobat pentru anul 2010. Aceste fonduri sunt gestionate de Minister prin Administratia Fondului pentru Mediu. Veniturile acestui fond fac parte din bugetul consolidat al Romaniei.

Repartizare pe programe a sumei de 2.577 milioane lei aprobata in acest an din fondul de mediu:

Programe finantate din Fondul pentru mediu: Valoarea program milioane lei
1 Programul de imbunatatire a calitatii mediului prin impadurirea terenurilor agricole degradate 100
2 Programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati 180
TOTAL I 280 (reprezinta 10%)
3 Programul de stimulare a innoirii parcului auto national 2010 722
4 Programul de stimulare a innoirii parcului national de tractoare si masini agricole autopropulsate 100
5 Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire (Programul “Casa Verde”). 110*
6 Programul privind producerea energiei din surse regenerabile: eoliana, geotermala, solara, biomasa, hidro 440
7 Programul Lucrari destinate prevenirii, inlaturarii si/sau diminuarii efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrarile de gospodarire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului 617
8 Programul vizand educatia si constientizarea publicului privind protectia mediului 20
9 Programul vizand protectia resurselor de apa, sisteme integrate de alimentare cu apa, statii de tratare, canalizare si statii de epurare 80
10 Programul privind inchiderea iazurilor de decantare din sistemul minier 100
11 Programul vizand educatia si constientizarea privind protectia mediului 20
12 Programul de realizare a pistelor pentru biciclisti si alte proiecte 88
TOTAL II 2297 (reprezinta 90%)
TOTAL GENERAL 2577 (reprezinta 100%)

In contradictie totala cu necesitatea impaduririi urgenta a suprafetelor defrisate si a terenurilor degradate, investitii ce utilizeaza forta de munca si personal tehnic din tara, dar si cu programele institutiilor mondiale si europene, din cele 12 programe promovate si finantate de Ministerul Mediului si Padurilor numai primele doua programe, reprezentand 10% din fondurile alocate, prevad investitii pentru impaduriri. Daca “Programul de impadurire a terenurilor agricole degradate” s-ar realiza de catre ocoalele Regiei Nationale a Padurilor, la fiecare un miliard de lei investit, 850 milioane lei se vor cheltui pentru personalul tehnic care intocmeste studiile, proiectele, devizele si organizeaza si conduce realizarea lucrarilor, precum si pentru plata muncitorilor care vor executa impaduririle si lucrarile de cultura (prasila, decoplesiri), precum si pentru productia de material saditor, recoltare seminte, puieti etc. Din cheltuielile pentru personal, circa 50 % reprezinta contributii la buget, CAS etc. Numai circa 15% sunt cheltuieli pentru transport muncitori, material saditor, amortizari etc. Sunt date bazate pe un deviz al unui ocol al Regiei Nationale a Padurilor, care a realizat aceasta lucrare de impadurire cu 3.705 lei/hectar pe baza contractului incheiat direct cu beneficiarul.

Prin eliminarea Regiei Nationale a Padurilor din actiunile de impadurire si aplicand prevederile Legii nr. 100/2010 si Ordinul dat de Ministerul Mediului si Padurilor, fondurile alocate se vor cheltui, dar suprafetele din programele guvernamentale nu se vor realiza.

In schimb, vor fi suplimentate programele “Casa Verde”, “Rabla”, “Piste pentru biciclisti” si altele, care nu pot costitui o prioritate in actualele conditii de criza economica si sociala, dar pot asigura surse financiare pentru interesele personale si de grup si pentru campaniile electorale ale celor ce dispun de aceste fonduri. Va fi suplimentat in continuare si programul “Lucrari destinate prevenirii, inlaturarii si/sau diminuarii efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrarile de gospodarire a apelor” ce sunt consecinte ale defrisarilor si distrugerilor de paduri.

Prioritatile actuale in utilizarea fondurilor pentru protectia mediului demonstreaza:

1. Cea mai mare parte din aceste fonduri de miliarde de euro nu vor contribui la iesire din criza economica si financiara prin investitii ce asigura locuri de munca din tara, utilaje si tehnologii din productia interna si se vor cheltuieli pentru importuri, intermedieri, comisioane, birocratie, campanii electorale

2. Politica Ministerului Mediulu si Padurilor nu se integreaza in conceptiile promovate de catre Organizatia Natiunilor Unite prin Programul “Cresterea Economica Verde” al Secretarului General al ONU si de catre Uniunea Europeana prin “Cartea Verde”. Aceste institutii considera ca prioritara este extinderea padurilor pentru reducerea poluarii, protectie a solului, apelor, biosferei si productia de masa lemnoasa.

3. Prioritatile stabilite de Ministerul Mediului si Padurilor sunt in totala contradictie cu prevederile din PROGRAMUL VERDE PENTRU ROMANIA- POLITICI SI STRATEGII PENTRU INTEGRAREA PADURILOR IN UNIUNEA EUROPEANA. Prin acest program propunem sa se acorde prioritate politicilor bazate pe paduri si impaduriri si prevedem solutii concrete pentru indeplinirea angajamentului Romaniei luat la Conferinta Organizatiei Natiunilor Unite de la Copenhaga de a reduce gradul de poluare cu 30%. Concomitent, si pentru crearea de locuri de munca pentru iesirea din criza economica si financiara.

Programele Ministerului Mediului si Padurilor nu trateaza folosirea fondurilor obtinute prin vinderea certificatelor de valoare, evaluate de dl ministru Borbely la 1,5 – 2 miliarde euro anual, desi din relatarile din presa rezulta anumite grupuri de interese se ocupa si de aceasta sursa de finantare.

La intrebarea “Cum se vor cheltui fondurile pentru mediu?” s-au primit urmatoarele raspunsuri: Guvernul Romaniei, prin Secretariatul General, prinn adresa cu nr. 15D/12450/27.10.2010, ne comunica ca memoriul “a fost trimis spre competenta solutionare MINISTERULUI MEDIULUI SI PADURILOR, solicitand luarea masurilor legale ce se impun”.

In urma acestor demersuri, ministrul Laszlo Borbely si secretarul de stat al Ministerului Mediului si Padurilor, Cristian Apostol au facut observatii si precizari, din care redam in continuare.

Ministrul Laszlo Borbely (adresa nr. nr. 8270/LB/10.11.2010), se refera la:

“Unitatea care raspunde de gestionarea Fondului pentru mediu este Administratia Fondului pentru Mediu”.

Se fac unele consideratii privind procentul optim al vegetatiei forestiere (intre 32-35% din suprafata totala a teritoriului national), abandonul activitatilor agricole si practicile agricole inadecvate, procesul de degradare a solului care afecteaza peste 7 milioane hectare teren agricol si se concluzioneaza ca “impadurirea terenurilor agricole afectate de diverse fenomene de degradare reprezinta prioritati ale politicii de mediu”.

Administratia Fondului pentru Mediu finanteaza proiecte prioritare si nu are in atributii “calcularea unei valori din investitia proiectului finantat care trebuie sa ramana in tara, respectiv plata unor salarii sau implementarea unor tehnologii si achizitia utilajelor din productia autohtona”.

In ceea ce priveste Ghidurile de finantare, au fost necesare cele 34 de pagini pentru detalierea cheltuielilor eligibile, explicatii privind intocmirea studiului de fezabilitate, precum si datorita diversitatii solicitantilor si sustine ca prin finantarea din Fondul pentru mediu se urmareste realizarea proiectelor si nu eficienta economica si sociala a acestora.

Cristian Apostol, secretar de stat (adresa nr. 10731/CA/22.11.2010), precizeaza:

Nu contestam experienta si capacitatea Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva de a executa lucrari de impadurire in fond forestier sau pe terenuri degradate, dar Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, ca administrator al fondului forestier proprietate publica a statului, a externalizat executarea majoritatii lucrarilor de impaduriri.

Art. 8 din Legea nr. 100/2010 privind impadurirea terenurilor degradate – se executa de unitati specializate, atestate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.

Din aceste raspunsuri rezulta ca Ministerul Mediului si Padurilor:

1. Desi aceste fonduri fac parte din bugetul consolidat al Romaniei, Ministerul mediului si Padurilor le gestioneaza prin unitati proprii, prin programe si finantari stabilite, fara a tine seama de interesele si prioritatile Romaniei si nici de programele si prioritatile ONU si CE.

2. Considera ca nu are obligatia de a analiza si face calcule privitoare la “eficienta economica si sociala” a programelor pe care le finanteaza, respectiv in ce proportie investitiile dintr-un proiect sunt in interesul economiei nationale.

3. Recunoaste gravitatea situatiei fondului forestier si urgenta impaduririi terenurilor degradate, dar mentine prevederile Ordinului nr. 1090 din 13 august 2010 dat pe baza Legii nr. 100/2010, desi este evident ca solutia de executare a acestor impaduriri prin “unitati specializate pentru executarea lucrarilor de impadurire” va duce la nerealizarea programului.

4. Nu contesta capacitatea Regiei Nationale a Padurilor de a executa lucrari de impadurire, dar trebuie precizat RNP este obligata de a refuza “a externaliza” executarea  lucrarilor de impadurir datorita faptului ca nu se acorda fondul de salarii necesar angajari muncitorilor si personalului tehnic , continuand politica de falimentare  a singurei institutii  care pote executa asemenea lucrari.maa poli nu s-a incercat nici experimental ca toate operatiile de impadurire sa se faca pe raza unui ocol sau directie silvica de personalul tehnic propriu, pentru a se constata ca in conditiile asigurarii fondurilor necesare si fara imixtiunea factorilor politici, impaduririle se vor realiza de calitate si la preturi incomparabil mai reduse.

Numai RNP prin Directiile sau ocoalele silvice poate organiza “identificarea, delimitarea si constituirea perimetrelor de ameliorare, pentru terenurile degradate, indiferent de forma de proprietate, includerea in fondul forestier national a terenurilor constituite in perimetre de ameliorare, incheierea contractelor de administrare sau de servicii silvice, intocmirea documentatiilor tehnico-economice pentru impadurire, intretinerea si paza lor”, masuri prevazute in Ordinul nr. 1090 din 13 august 2010 de a fi executate de inspectoratele teritoriale pentru Silvicultura si Cinegetica.

5. Sustine ca interesele statului roman pentru gospodarirea unei suprafete de circa 7 milioane hectare – paduri plus vegetatie forestiera si impadurirea a 7 milioane hectare terenuri degradate poate fi asigurata prin cele 17 Inspectorate Teritoriale pentru Silvicultura si Cinegetica, constituite din circa 250 persoane, angajate si schimbate de regula pe criterii poitice si dispuse, prin urmare, la orice compromisuri.

Federatia pentru Apararea Padurilor, Asociatia Proprietarilor de Paduri din Romania si Societatea “Progresul Silvic” considera ca este necesar ca o comisie guvernamentala sa analizeze aportul fiecarui program si sa se determine cat din valoarea de investitii se realizeaza cu personal, muncitori, tehnologii si utilaje din tara si care din aceste finantari inseamna import de utilaje, tehnologii, asistenta straina sau comisioane si cheltuieli nejustificate. In acest scop, ar trebui sa se constituie si un organ consultativ format din specialisti in mediu si in eco-economie de la institutele de cercetari de profil, care sa avizeze programele care au eficienta tehnica si economica.

Consideram ca Guvernul Romaniei are obligatia de a stabili prioritatile si a actiona pentru folosirea fondurilor ce se gestioneaza de ministere si institutii, astfel ca acestea sa fie cheltuite in investitii si productie pentru iesirea din criza financiara si sociala si nu de fi lasate la discretia ministerelor care dispun de aceste fonduri.

Adresam un apel puterii politice, institutiilor de stat – Parlament, Guvern, Presedintie -, partidelor politice, presei si televiziunii, corpului silvic, organizatiilor nonguvernamentale sa ia atitudine pentru ca fondurile de mediu sa fie folosite cu prioritate in investitii prin care padurile sa indeplineasca functia de protectie a mediului si productia de masa lemnoasa, contribuind la iesirea din actuala criza economica, financiara si sociala.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.