Sondajele arata ca oamenii stiu ce-nseamna colectare selectiva, dar numai in 42 de orase au infrastructura necesara. Aproape 60% din romanii care locuiesc in zone care dispun de containere pentru separarea deseurilor colecteaza selectiv gunoiul.
Conceptul de selectare selectiva nu le este strain romanilor din mediul urban. Cel putin asa arata un studiu realizat de IMAS in perioada februarie-martie a acestui an in sapte orase – Bucuresti, Baia Mare, Buhusi, Piatra Neamt, Suceava, Ramnicu Valcea si Focsani, localitati care au asigurat infrastructura pentru separarea deseurilor.
Aproape toti cei intervievati, respectiv 98%, declara ca au auzit despre colectarea selectiva. Totodata, aproximativ jumatate din locuitorii oraselor care dispun de containere pentru colectarea selectiva a deseurilor afirma ca separa gunoiul din gospodarii.
„Daca exista containerele pe care sa le foloseasca, amplasate in apropierea locuintei, publicul le foloseste corect si intens. Problema ramane acolo unde nu exista aceste containere. Mai grav stau lucrurile in spatiile care nu tin de administratiile publice locale – parcuri naturale si arii protejate, terasamente de cale ferata, maluri ale cursurilor de apa.
Este nevoie ca si aici sa se treaca la colectare selectiva, sa nu mai ajungem sa avem lacuri a caror suprafata e acoperita de PET-uri”, a declarat directorul IMAS, Alin Teodorescu.
Costuri prea mari in mediul rural
In prezent, numai 42 de orase din Romania beneficiaza de sisteme de colectare selectiva. „In general, ne-am dus in orase-resedinta de judet pentru ca acolo este si densitatea de deseuri de ambalaje mare. Altminteri, costurile de a merge in sate sunt mult mai mari, pentru ca sunt mai raspandite”, ne-a explicat presedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Radulescu.
In ceea ce priveste un eventual sistem de recompensare pentru reciclare, sondajul realizat de IMAS pentru Eco-Rom Ambalaje arata ca numai 9% din cei intervievati ar prefera sa li se opreasca o garantie la cumpararea produselor ambalate, pe care sa o recupereze in momentul returnarii ambalajelor la supermarket.
Tara membra a Uniunii Europene, Romania isi indeplineste obligatiile privind reciclarea deseurilor cu „sprijinul” oamenilor nevoiasi care traiesc pe langa gropile de gunoi
Potrivit lui Alin Teodorescu, profilul romanului dispus sa colecteze selectiv depinde in mare masura de educatie. „Femeile sunt dispuse sa colecteze selectiv mai mult decat barbatii, iar persoanele care au studii superioare mai mult decat cele cu educatie primara. In privinta veniturilor, persoanele cu venituri peste medie au o disponibilitate mai mare sa separe deseurile din gospodarii”, a mai spus directorul IMAS.
Reciclare in proportie de 60% pana in 2013
In 2009, Romania are ca tinta de valorificare a deseurilor de ambalaje 45% din cantitatile totale introduse pe piata, fata de nivelul de 60% din vechile state membre ale Uniunii Europene. In plus, Romania a negociat o perioada de tranzitie graduala in privinta recuperarii deseurilor din ambalaje, astfel incat sa atinga standardul european in 2013.
Potrivit lui Mugurel Radulescu, 60% din deseurile de ambalaje sunt generate de populatie, iar restul prin asa-numitele circuite industrial-comerciale.
In privinta factorilor care ar duce la cresterea cantitatii de deseuri reciclabile recuperate, sondajul IMAS arata ca aproape doua treimi din cei intervievati considera ca amenzile i-ar responsabiliza pe romani in acest sens.
Separarea deseurilor in toata tara, peste opt ani
„Pana in 2017, sistemul de colectare selectiva va trebui generalizat la nivelul intregii tari”, a declarat Simona Ghita, consilier in cadrul Ministerului Mediului.
Presedintele Agentiei Nationale de Protectia Mediului, Mihail Faca, a adaugat ca autoritatile locale vor putea accesa fonduri nerambursabile pentru imbunatatirea sistemelor de salubritate, dupa ce consultantii contractati de Ministerul Mediului vor finaliza masterplanurile privind deseurile la nivelul judetelor.
Multe lacuri din Romania sunt acoperite cu deseuri de ambalaje
El a adaugat ca Ministerul Mediului va lansa „intr-o luna sau doua” un proiect de descentralizare si transferare a atributiilor si competentelor privind gestionarea deseurilor la autoritatile locale, astfel ca „fiecare primarie va avea o mica agentie de mediu, cu specialisti”.
O alta problema vizeaza cursurile de apa, „sufocate” de PET-uri si alte deseuri de ambalaje. „Multe sate nu au inca sistem de gestionare a deseurilor, ca sa nu mai vorbim de colectare selectiva. Se intampla fie sa aiba un contract pe hartie cu o societate de salubritate, dar nu stim cum este implementat, fie sa nu aiba nici macar acest contract.
Si atunci se ajunge ca, de asemenea, sa creeze probleme pentru ca gunoiul se arunca pe camp, undeva la marginea satului. Si vine apa si spala ce e acolo, ia PET-urile si le duce pe firul apei. Si apoi malurile apelor sunt pline de PET-uri pentru ca astea plutesc”, ne-a mai spus presedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Radulescu.
In general, ne-am dus in orase-resedinta de judet pentru ca acolo este si densitatea de deseuri de ambalaje mare.
Mugurel Radulescu, presedinte Eco-Rom Ambalaje
Sursa: Adevarul
