Topirea ghetii Oceanului Arctic – „o bomba cu ceas economica“

Topirea ghe?ii Oceanului Arctic - „o bomb? cu ceas economic?“
Topirea ghetii Oceanului Arctic - „o bomba cu ceas economica“
Topirea ghetii Oceanului Arctic – „o bomba cu ceas economica“

Topirea rapida a ghetii din Oceanul Arctic este „o bomba cu ceas economica”, ale carei costuri la nivel global se vor ridica la cel putin 60.000 de miliarde de dolari, din cauza efectelor schimbarilor climatice, afirma cercetatori de la universitatile Cambridge si Erasmus din Rotterdam.

Reducerea suprafetei calotei polare arctice la un nivel minim record a fost vazuta intr-o oarecare masura ca benefica din punct de vedere economic, intrucat deschide mai multe cai pentru traficul naval si oportunitati de explotare de resurse intr-o regiune care ar putea contine 30% din rezervele inca nedescoperite de gaze naturale ale lumii si 13% din cele de petrol, scrie Financial Times.

Totusi, rolul cheie al regiunii arctice in reglarea oceanelor si climei inseamna ca topirea gheturilor va cauza schimbari climatice care vor afecta recoltele agricole, vor produce inundatii si vor distruge infrastructura, afirma cercetatori de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie si de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, din Olanda.

Schimbarile climatice vor cauza costuri care probabil vor depasi beneficiile de trei sau patru ori, a afirmat Chris Hope, de la Cambridge Judge Business School.

„Oamenii calculeaza beneficiile in miliarde de dolari, iar noi discutam de posibile costuri, distrugeri si alte efecte de ordinul zecilor de mii de miliarde de dolari“, a spus el.

Ritmul de crestere a temperaturilor in regiunea arctica este de multi ani de cel putin doua ori mai rapid fata de restul planetei. In vara anului trecut, gheata arctica din timpul verii acoperea cea mai redusa suprafata de la inceperea observatiilor prin satelit, in 1979. Potrivit calculelor cercetatorilor europeni, tarile in curs de dezvoltare vor suporta 80% din pagubele totale de 60.000 de miliarde de dolari , intrucat au o capacitate mai redusa de a face fata unor dezastre precum inundatii, secete sau furtuni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *