Valorificarea deseurilor rezultate din industria de procesare a crevetilor si homarilor

Valorificarea deseurilor rezultate din industria de procesare a crevetilor si homarilor

Crevetii sunt alimente populare, care provin din pescuit sau din fermele de creveti, industrie in rapida expansiune in unele parti ale lumii. Crevetii sunt ingrediente traditionale in multe bucatarii regionale, muschii abdominali care formeaza carnea alba reprezentand cea mai gustoasa parte a acestora. Fermele de creveti s-au dezvoltat initial in Asia fiind in prezent raspandite in toata partea tropicala a lumii, reprezentand intre 33 – 50 % din cantitatea totala de creveti de pe piata.

In urma cresterii intense a consumului de creveti si homari considerate, in trecut, a fi produse alimentare de lux, o mare parte din aceste produse raman sub forma de bio-reziduuri. Cresterea procesarii crevetilor a condus la marirea cantitatii de deseuri disponibile deoarece, acestia sunt vanduti, fara cap si cochilia exterioara, 40-45 % din aceste produse nefiind folosite. Aceste bio-reziduuri sunt stocate sub forma de depozite de deseuri, aruncate pe sol sau eliminate in apa de mare, rezultand o poluare importanta a suprafetelor din ariile de coasta si reprezentand o preocupare importanta in ceea ce priveste poluarea mediului inconjurator.

Reziduurile crevetilor si homarilor contin biopolimeri cum sunt chitina si chitozanul, compusi cu mare importanta economica. Datorita proprietatilor biologice deosebite, a biodegradabilitatii si biocompatibilitatii sale, chitozanul este larg folosit in medicina si industria farmaceutica, industria cosmetica, industria alimentara, agricultura si in biotehnologie.

Aplicatiile biomedicale ale acestor materiale sunt diverse, de la fire de sutura, pansamente si unguente pentru vindecarea ranilor, lentile de contact, pana la piele artificiala si sisteme de eliberare controlata a medicamentelor.

In industria cosmetica sunt folositi in produsele de ingrijire a parului, cum sunt sampoanele, si vopsele de par, dar si in produsele de ingrijire a pielii cum sunt cremele, lotiunile, fondurile de ten, rujurile si fardurile.

Derivatii chimici ai chitozanului au fost studiati ca si materiale antimicrobiene impotriva unui interval larg de organisme tinta cum sunt: algele, bacteriile, drojdiile si ciupercile. In agricultura, chitozanul este folosit in principal ca si tratament natural al semintelor si potentator de crestere al plantelor si ca bio-pesticid ecologic care stimuleaza capacitatea innascuta a plantelor de a se apara impotriva infectiilor fungice.

Chitozanul poate fi, de asemenea, folosit in statiile de epurare a apelor, deoarece are abilitatea de lega particulele fine de sedimente fiind ulterior eliminat cu acestea, in timpul filtrarii nisipului. Este folosit si pentru indepartarea fosforului, a unor metale grele si a uleiurilor din apa.

Deoarece chitozanul este unul dintre cele mai abundente materiale biodegradabile din lume si datorita multiplelor aplicatii ale acestuia se deschide o noua piata pentru deseurile ramase in urma procesului de procesare a crevetilor si homarilor.

Dr. Manuela Mincea

Multumiri:
Aceasta lucrare este rezultat al Proiectului „Retea transnationala de management integrat al cercetarii postdoctorale in domeniul Comunicarea stiintei. Constructie institutionala (scoala postodoctorala) si program de burse (CommScie), POSDRU/89/1.5/S/63663, finantat in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

103,714FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente