In prezent, produsele ecologice din Romania sunt cultivate pe o suprafata ce se intinde pe un milion de hectare. Doar in cativa ani, numarul operatorilor din acest sector a ajuns la 15.000.
Primele reglementari pentru agricultura ecologica in Romania au aparut dupa aderarea la UE, in 2007. Dacian Ciolos, care fusese din 1994 agroeconomist stagiar la Comisia Europeana, incepuse sa studieze modelele implementate in alte tari inca din anii ‘90. Ulterior, a ajuns comisar european. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, sectorul ecologic a luat avant deoarece au inceput sa se acorde subventii. Oamenii au inceput sa profite. Unii chiar intr-un mod excesiv, avand in vedere ca ajunsesera sa foloseasca termenul de ecologic pentru produsele pe care nu le cresteau intr-un sistem ecologic. La un moment dat, numarul operatorilor ajunsese la 25.000, sustine Avram Fitiu, secretar general al Federatiei Nationale a Agriculturii Ecologice. Insa, in ultimii doi ani, aceasta frenezie s-a temperat, iar numarul operatorilor s-a redus la 15.000. Acum, cei care incearca sa-si dezvolte o afacere in sectorul ecologic se documenteaza mult mai bine si sunt constienti ca astfel de produse se obtin cu investitii mult mai mari decat in cazul celor crescute artificial. Oamenii au inteles ca rolul sistemului de agricultura ecologica este acela de a produce hrana mai curata, in deplina corelatie cu conservarea si dezvoltarea mediului. „Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este acela de a creste produse agricole si alimentare proaspete si autentice, prin procese create sa respecte natura si sistemele acesteia“, sunt de parere specialistii din domeniu. In prezent, fermierii romani cultiva produse in sistem ecologic pe o suprafata de un milion de hectare. Cele mai multe ferme de acest fel sunt concentrate in Transilvania, mai exact in judetele Cluj si Alba.
Agricultura ecologica are un potential urias in Romania, mai ales ca fondurile alocate pentru perioada 2015-2020 depasesc 230 de milioane de euro. Daca ar fi sa facem o comparatie intre fondurile pentru agricultura ecologica din programarea 2007-2013 si cea din 2014-2020, se observa o crestere importanta. Astfel, pentru culturile agricole pe terenuri arabile se acordau 162 de euro/ ha pana in 2013, iar pentru urmatoarea perioada se acorda cel putin 293 de euro/ha. Cuantumul pentru legume in 2014-2020 porneste de la 431 de euro/ha, fata de 335 de euro/ha cat se acorda pana in 2013. In cazul livezilor, sprijinul era de 393 de euro pana in 2013 si a crescut la 620 de euro. Cuantumul alocat viilor poate depasi 479 de euro/ha, fata de 393 de euro in cadrul Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2013. Pentru plantele medicinale sau cele aromatice, sprijinul acordat a fost de 270 de euro, fata de 350 de euro in sesiunea 2014-2020.
Modele de afaceri eco: plantatii de afine sau lavanda
Afacerile cu produse ecologice sunt din cele mai diverse: de la ferme cu vaci, pana la infiintarea de plantatii cu afine sau lavanda. In cadrul PNDR din perioada 2007-2013, multi fermieri au demarat proiecte ce presupuneau infiintarea plantatiilor de afine, iar in acest an apar primele productii.
Cei mai multi agricultori care au accesat fonduri europene pentru a cultiva afine au accesat fonduri in perioada 2010-2011, iar in 2012-2013 au reusit sa planteze. In conditiile in care afinul produce fructe dupa trei ani de la plantare, in 2015-2016 sunt asteptate primele productii si primele profituri.
Un exemplu este Ionel Curcea, 33 de ani, care a demarat in urma cu patru ani un proiect cu fonduri europene in valoare de 400.000 de euro, ce presupunea cultivarea a sase hectare cu afin in comuna Robanesti, judetul Dolj. Anul acesta, Ionel va obtine prima productie, dar profitul il asteapta in urmatorii ani. Tanarul fermier stie ca prima productie va fi destul de mica, insa vrea sa obtina rezultate mai bune anul viitor. „In 2016, as vrea sa produc intre 12 si 14 tone la hectar“, sustine Ionel.
Un alt exemplu este Radu Saracu, in varsta de 41 de ani care a depus un astfel de proiect in 2010, iar in 2013 a reusit sa planteze afin pe 7,62 hectare din Candesti, din judetul Dambovita. Antreprenorul a lasat locul de munca din Capitala pentru a investi in mediul rural. „Pentru ca am copilarit in Dambovita am vrut sa demarez acest proiect aici. Mai ales ca nu s-au mai facut investitii in Candesti de mai bine de 20 de ani“, ne-a spus Radu.
Damboviteanul a accesat fonduri europene nerambursabile de 320.000 de euro, dar valoarea totala a proiectului a ajuns la 640.000 de euro. In ceea ce priveste productia, Radu se asteapta sa obtina profit cand plantatia va ajunge la maturitate, adica in urmatorii sase ani.
„Prima productie o vom avea in 2016, dar profiturile importante vor veni in urmatorii ani, cand vom obtine 6-8 tone de afine per hectar“, ne-a mai spus damboviteanul. In prezent, un producator vinde un kilogram de afine cu circa 3 euro.
Un alt model de business in sistem ecologic este cresterea lavandei. Faptul ca lavanda poate aduce un profit de pana la 20.000 de euro la hectar a starnit interesul multor persoane, dar nu multe dintre acestea au pus bazele unei astfel de afaceri. Un exemplu este Gabriela Culda, 42 de ani, una dintre persoanele care au mizat pe cultura de lavanda. Ea sustine ca nu a ajuns la un profit de 20.000 de euro pe hectar, dar spune ca are incasari destul de bune. „O cultura de lavanda iti poate aduce profit intre 1.000 si 20.000 de euro la hectar. Nu am obtinut 20.000 de euro, dar sunt undeva la jumatatea drumului“, ne-a spus Gabriela.
In 2009, Gabriela Culda a lasat in urma jobul din finante si s-a apucat de cultivarea lavandei. A accesat fonduri europene de 25.000 de euro si a cultivat 4.000 de metri patrati cu lavanda. „In 2010, primul an de productie nu am vandut nimic pentru ca nu am avut ce. Cultura nu are rezultate bune in primul an, ne-am mai confruntat si cu bolile care au afectat-o, si pe deasupra, au mai avut loc furturi“, ne-a spus femeia de afaceri. Anual, Gabriela reuseste sa obtina doua productii de lavanda. Prima este recoltata in iunie, iar cea de-a doua in august, care reprezinta, insa, doar 30 – 40% din ce se aduna in iunie.
In afara de banii europeni, Gabriela a mai investit inca 20.000 de euro in ultimii ani. Ea spune ca anual poate investi pana la 5.000 de euro la hectar pentru intretinerea culturii. In ciuda cheltuielilor, sustine ca lavanda este profitabila. Antreprenoare si-a dezvoltat aceasta mica afacere impreuna cu familia sa. Vinde lavanda in mai multe forme (butasi, oranemente sau produse handmade). Un sac ce contine 100 de grame de lavanda costa in jur de 70 de lei. Produsele le vinde prin intermediul targurilor, sau in urma comenzilor online. Produsele comercializate de clujeanca pornesc de la 10 lei si pot ajunge la 80 de lei.
In acest an, Gabriela intentioneaza sa mai acceseze si alte fonduri europene, astfel incat sa ajunga sa cultive doua hectare de lavanda.
