Inginerul agronom Aurel Petrus, din comuna Stefan cel Mare, judetul Calarasi, cultiva 1.200 de hectare in sistem ecologic. Fermierii se plang de lipsa unitatilor de procesare in tara, fapt pentru care unii au ales sa-si exporte produsele ecologice in state precum Germania sau Italia.
culturi ecologice
La sate, acolo unde taranii isi ara pamanturile de cand se stiu, agricultura este inca slab integrata in economia de piata.

Potrivit Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), suprafata agricola a tarii este de 14,7 milioane de hectare, ceea ce reprezinta 61,7% din suprafata Romaniei.

Fiecarui roman ii revin 0,42 hectare de teren arabil, valoare aproape dubla fata de media euro-peana.

Prin urmare, Romania face parte din randul tarilor cu potential agricol ridicat. Cu toate acestea insa in multe regiuni, oamenii cultiva pamanturile doar ca sa aiba ce pune pe masa.

In ultimii ani, se tot vorbeste insa despre agricultura ecologica, un nou trend in materie de cultivare a plantelor sau de crestere a animalelor. Agricultura ecologica nu face casa buna cu cea conventionala, ci se deosebeste fundamental de cea din urma.

Rolul agriculturii practicate in sistem ecologic este de a produce hrana curata, potrivita metabolismului uman si in deplina concordanta cu natura. Multi oameni se plang ca rosiile si merele pe care le cumpara de pe piata nu mai au gustul de altadata, ba uneori nu au gust deloc.

Agricultura ecologica vine practic sa rezolve aceasta problema: sa dea lumii alimente cu gust si calitati autentice. Pesticidele sunt total interzise, iar organismele modificate genetic sunt din start boicotate.

Suceava, judetul agriculturii eco

In Romania, desi agricultura ecologica a cunoscut o evolutie ascendenta in ultimii ani, suprafetele cultivate in sistemul bio reprezinta doar aproximativ 1,5 % din suprafata agricola a tarii.

In anul 2008, terenurile astfel cultivate au fost de 220.000 de hectare, potrivit Teodorei Aldescu, consilier in Compartimentul Agricultura ecologica din cadrul MADR.

Aceasta spune ca regiunea cu cea mai intinsa suprafata cultivata in sistem ecologic este Bucovina, iar judetul cel mai „verde” din acest punct de vedere este Suceava.

Din cele 220.000 de hectare, 1.200 apartin lui Aurel Petrus, inginer agronom din comuna Stefan cel Mare, judetul Calarasi, care practica agricultura ecologica din 2000, beneficiind in acel an de un proiect finantat de guvernul olandez.

Atunci a facut conversia la agricultura ecologica, desi din 1994, cand a luat fiinta ferma, practica agricultura in sistem conventional.

Patru ferme si 15 angajati

„Trecerea catre acest tip de agricultura nu este usoara, iar durata conversiei poate sa fie de unu, chiar de doi ani”, spune Aurel Petrus.

La ora actuala cele 1.200 de hectare pe care le detine sunt impartite in patru ferme la care lucreaza cu 15 oameni. Aurel Petrus cultiva grau, porumb, floarea-soarelui, soia, mazare, plante medicinale si, incepand din 2008, lucerna.

Cea mai mare parte din productie insa merge catre export, Romania ducand lipsa in primul rand de procesatori, dar si de o piata bine pusa la punct.

Fermierii vor subventii mai mari din partea statului

Lipsa procesatorilor l-a determiant pe fermierul din Calarasi sa vanda productia agricola ecologica pe piata externa.

„De exemplu, orzoaica a plecat in Germania la o fabrica de bere pentru ca nemtii sa o foloseasca la producerea berii ecologice. Exista deci un astfel de produs in Germania”, spune Aurel Petrus.

Aurel Petrus spune ca 2008 a fost un an de exceptie pentru productia de grau Foto: elena craescu
productie de calitate
Productie mica, dar de calitate

Penrtu ca piata sa fie stimulata, romanii ar trebui sa fie mai educati in spiritul ecologic, dupa parerea lui. Pe de alta parte, fermierul spune ca, in ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii ecologice, statul ar trebui sa se arate mai interesat.

„Nivelul de sustinere din Uniunea Europeana este unul si la noi nu este niciunul”, zice el adaugand ca sprijinul maxim de care beneficiaza o ferma certificata ecologic in 2009 este de 900 de lei pentru toata exploatatia, „o suma, as putea sa spun, simbolica”, marturiseste Aurel Petrus.

Acesta spune ca, astfel, putini romani sunt motivati sa se orienteze catre agricultura bio. Teodora Aldescu precizeaza insa ca MADR a sustinut dezvoltarea agriculturii ecologice prin sprijinul acordat prin Programul National de Dezvoltare Durabila, prin sprijinul financiar de la bugetul de stat sau sustinerea pentru promovarea conceptului de agricultura ecologica si pentru extinderea pietei interne de produse bio, fapt pentru care suprafata cultivata in sistem ecologic a evoluat de la 17.438 hectare in 2000 la 220.000 de hectare in 2008.

Tinta pentru 2013 este de 754.000 de hectare sau 5,08% din suprafata agricola a tarii. In ceea pe priveste productia, intotdeauna cea obtinuta pe cale ecologica va fi mai mica decat cea obtinuta in mod conventional, pentru ca fermierii integrati in sistemul eco nu folosesc fertilizare intensiva cu ingrasaminte chimice care sa stimuleze productia.

Produsele bio, mai scumpe cu 15-20%

Fermierul recunoaste insa ca exista parghii prin intermediul carora productia, fara a atenta la principiile agriculturii ecologice, poate fi marita, una dintre solutii fiind realizarea unei rotatii cat mai bune.

De exemplu, graul ar putea sa urmeze dupa o leguminoasa, iar porumbul dupa lucerna. In plus, Campia Romana beneficiaza de un sol foarte fertil, care prin lucrari adecvate ar putea fi pus in valoare astfel incat productia sa creasca semnificativ. Fermierul zice ca, cel putin pentru grau, 2008 a fost un an de exceptie.

El spune ca produsele bio sunt vandute cu 15-20% mai scump decat cele conventionale. Totodata, in supermarketuri, aceleasi produse pot fi achizitionate cu un pret chiar triplu fata de cel pentru produsele neecologice.

Productia eco poate fi stimulata

Produsele bio se obtin in interiorul fermelor, acolo unde procesul ecologic incepe si care se incheie in farfuria consumatorului.

Fermierii care practica agricultura ecologica fac tot posibilul pentru a obtine alimente din mediul inconjurator folosind sisteme cat mai apropiat posibile de cele existente in natura.

Pentru a obtine produse de calitate superioara, fermierii lucreaza pe baza conceptului circuitului inchis al agriculturii.

Solul fertil care rezulta din folosirea gunoiului de grajd micsoreaza eroziunea solului si pierderea de apa si nutrienti. Gunoiul de grajd si nutreturile ar trebui produse in aceeasi ferma in care sunt folosite sau in fermele vecine.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here