Unde si cum recicleaza romanii hartia?

2
107

Romanii vor sa recicleze hartia, dar cei mai multi doritori se plang ca nu au unde, recurgand in final la anunturi pe Internet.

Cum centrele de colectare din orase sunt putine la numar si, de cele mai multe ori, amplasate in zone greu accesibile, singura solutie o reprezinta persoanele fizice autorizate (PFA), care strang deseurile de la domiciliu. Cat de rentabil este, insa, sa pornesti o astfel de afacere si ce particularitati prezinta piata din Romania?

Statisticile plaseaza tara noastra pe ultimele locuri in Europa la capitolul reciclat de deseuri. Cu toate acestea, la o simpla cautare pe internet vedem ca sute de romani cauta centre de colectare pentru cele cateva kilograme de hartie stranse acasa.

In Bucuresti sunt listate doar 12 centre de colectare deseuri, pentru cele cateva sute de mii de deseuri raportate anual de Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti.

Pe langa acestea, activeaza mai multe firme sau PFA-uri satelit care functioneaza ca intermediari intre depozitele de deseuri de maculatura si persoanele fizice interesate sa-si vanda hartia colectata. Cele mai multe insa, dispar dupa mai putin de un an de activitate, si asta nu din lipsa de cereri din partea cetatenilor.

”Profitabil doar daca lucrezi cu tone”

Daca marile depozite se bucura de profituri anuale de cateva sute de mii de lei, investitiile pentru PFA-uri nu se justifica decat daca se intrevede speranta unei colaborari cu o editura sau tipografie din zona. Desi pe internet gasim o multime de anunturi de tipul ”colectez hartie la domiciliu”, daca apelam numerele de telefon listate, raspunsul este simplu: ”pentru cantitati mai mici de 200kg nu se merita”.

Daca cei interesati detin unul sau mai multe autovehicule utilitare, cu care pot strange cantitati de ordinul tonelor, situatia este cu totul alta. Insa tonele nu se gasesc decat la anumite institutii, care au fost deja „vanate” de agentii mai vechi.

Micii intreprinzatori din bransa sunt constienti de paradoxul la care sunt supusi. Desi singurii dispusi si dornici sa colaboreze cu ei sunt persoanele fizice care strang cateva kilograme de ziare, reviste sau materiale publicitare primite in casuta postala, cantitatile mici pe care acestia le pot oferi abia daca acopera costul benzinei sau motorinei pentru transportor.

”Sa o luam logic. Cate kilograme poate stranga un om in casa pana sa ajunga sa-l deranjeze? 10-20, hai maxim 30 de kilograme, daca are o magazie speciala pentru asa ceva. Pai si pentru 30-40 de lei merita sa ma deplasez cu masina pana la om acasa? Mai ales daca mai sta si in celalalt capat al orasului”, se plange Marian Petrache, care a renuntat la afacerea sa de colectare dupa cateva luni, pentru ca ”era mai multa alergatura decat profit”.

Antreprenorii care au iesit din afacere spun ca sunt in continuare cautati de ”clienti”, insa acestia ofera cantitati mici de hartie spre reciclare.

”Cereri exista. Chiar si dupa ce m-am lasat tot primesc zilnic cateva telefoane, dar nu asta este problema, ci cantitatea pe care o ofera cei care suna. Am si eu mormane de hartii in casa, dar cine sa le ia? Era un centru langa mine, dar s-a desfiintat si in curand o sa faca blocuri si-aici”, adauga un alt fost colector, care prefera sa se retraga in anonimat.

Investitii de milioane de euro

Nici cu subventionarea nu e mai usor. Investitiile, cel putin cele de infiintare si functionare, inseamna mai multe milioane de euro. Doar utilajele pentru un centru de colectare presupun costuri de peste 1,5 milioane de euro.

Pana in 2009 au existat mai multe cereri de accesare de fonduri europene nerambursabile si aparusera peste noapte firme specializate in obtinerea de astfel de surse de finantare, in schimbul unui comision de 5-10%.

Ministerul Mediului acorda finantari, prin Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) se finanteaza nerambursabil Programul vizand gestionarea deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, care se adreseaza atat autoritatilor publice locale, cat si operatorilor economici (intreprinderi mari sau IMM-uri).

Participantii la program pot beneficia de finantari nerambursabile care acopera pana la 50% din cheltuielile eligibile (40% pentru societatile cu sediul social/punctul de lucru in Regiunea Bucuresti-Ilfov). Suna bine, nu insa si pentru cei interesati de colectarea deseurilor de hartie, proiectele de genul acesta nefiind solvabile pentru AFM.

Oligopolul deseurilor

In Bucuresti sunt 4-5 colectori care si-au impartit pestii cei mari: tipografiile, editurile, scolile sau facultatile care participa la programe de reciclare.

Majoritatea colectorilor independenti nu rezista mai mult de un an pe piata, invocand costurile benzinei si intretinerea masinilor de transport care ar trebui deduse din cele cateva sute de lei agonisite intr-o saptamana. Asta daca saptamana a fost una incarcata.

Profitul variaza de la 50 de bani la 1 sau chiar 2 lei pe kilogramul de hartie, in cazul in care colectorul asigura transportul gratuit al deseurilor pana la depozit.

Cami Comexim insa rezista pe piata de mai bine de opt ani si si-a facut deja un nume in industria reciclarii deseurilor de hartie si mase plastice. Societatea colecteaza hartie si carton din sectorul 1 al capitalei si o vinde mai departe in Austria si Indonezia.

In functie de calitatea materialelor colectate, pretul kilogramului de maculatura pentru partenerii straini poate ajunge si la 62 de bani, costurile de transport fiind acoperite tot de cumparatori. Astfel, compania ajunge sa aiba profit de ordinul sutelor de mii de euro anual.

Ce se intampla cu hartia colectata?

Fie ca ne referim la afacerile restranse cu doua-trei camioane, fie ca este vorba despre centrele cu zeci de angajati, niciunul din agentii colectori de hartie nu furnizeaza deseurile stranse vreunui producator autohton de hartie reciclata. De ce? Pentru ca nu exista in prezent niciunul in Romania.

Destinatia finala e deseurilor de hartie o reprezinta fabricile si combinatele producatoare de hartie igienica, dispuse sa plateasca si pana la 40-50 de bani pentru kilogramul de hartie. Un astfel de producator este combinatul Vrancart, din Adjud, cel mai mare reciclator din Romania, la momentul de fata, operand cu aproape 25% din totalul de maculatura colectata la nivel national.

Anul trecut, cantitatea de hartie pentru reciclare primita de catre Vrancart a fost de 74.385 tone, afirma Danut Vintila, director Centre Integrate. Aceasta cantitate a fost folosita fie in productia de hartie igienica, obtinuta integral din deseuri reciclate, fie pentru obtinerea de ambalaje si cartoane.

O alta solutie pentru centrele de colectare o reprezinta exportul. Una dintre cele mai impadurite tari din Europa, Austria, importa deseuri de hartie din tara noastra. Kilogramul de hartie pentru reciclare variaza intr-o gama foarte larga de preturi, de la 10 la 130euro/tona in functie de clasa, calitate, modul de livrare (vrac, balotata) si cantitate.

Rasplatirea bunului simt

Chiar si actorii principali din aceasta industrie se plang de lipsa cooperarii autoritatilor in domeniu.

”Problema este ca in Germania sau alte tari din Europa se merge pe coercitie. Nu-ti reciclezi deseurile, esti pedepsit. Pe cand la noi trebuie sa oferim constant stimulente, pe ideea de rasplatire a bunului simt”, spune Camelia Chirila.

Centrul sau de colectare este vizat atat de segmentul mare: firme, edituri sau tipografii, care asigura aproape 70% din cantitatea colectata, cat si de persoanele fizice care au strans cateva kilograme de hartie.

Dar daca acestia din urma sunt mai degraba interesati de o contributie simbolica la viitorul planetei decat de remuneratia la fel de simbolica de cativa lei, pentru agentii economici mari este mai degraba un exercitiu de PR.

”Societatile comerciale vor sa le fie promovata imaginea de agenti ecologisti”, ne asigura Chirila. Astfel, fie au contracte de colaborare cu depozitele si centrele mari, care le promit rasplata financiara, fie ofera deseurile cu titlu gratuit unor organizatii nonguvernamentale (ONG) care le includ numele in lista de sponsori pentru programele desfasurate si vand hartia mai departe la randul lor.

Codasi in UE

O statistica intocmita de Eurostat in luna martie a acestui an arata ca Romania si Bulgaria sunt singurele tari din Uniunea Europeana unde deseurile municipale nu se recicleaza, ci sunt aruncate integral la groapa de gunoi.

Datele biroul european de statistica arata ca, in vreme ce in Austria 69% din deseuri au fost reciclate sau utilizate ca ingrasamant biodegradabil la nivelul anului 2008, in Romania rezultatul este de doar 1%, iar in Bulgaria zero.

In consecinta, Ministerul Mediului a aprobat un proiect de act normativ privind obligatia administratiei publice locale de a indrepta spre reciclare cel putin 15% din cantitatea totala de deseuri asimilabile colectate.

Norma a intrat in vigoare din luna iulie a acestui an, impreuna cu specificatii privind posibilele sanctiuni in caz de nealiniere. Dupa exemplul nemtilor, autoritatile care nu indeplinesc aceste obiective anuale sunt pasibile de amenda. Suma este de 100 lei/tona.

Romanii nu vor hartie la mana a doua

Desi cateva companii specializate in papetarie, precum Xerox sau Augusta Papier, au oferte de hartie reciclata, maculatura provine din import, iar preturile cu 20-30% mai mari decat cele pentru hartia obisnuita imprastie orice spirit ecologist al consumatorilor romani.

Desi momentan cererea de hartie reciclata reprezinta doar aproximativ 2% din vanzari, Eduard Oancea, XSG Manager Xerox Romania si Republica Moldova este increzator intr-o tendinta de crestere anuala.

”Consumatorii cheie de hartie reciclata sunt, in primul rand, reprezentantele companiilor straine din Romania, care au o politica organizationala, la nivel de grup, de a folosi hartia reciclata si ONG-urile, pentru numeroasele activitati si programe ecologice pe care le desfasoara”, afirma Oancea.

Ce se mai recicleaza?

In afara de centrele si depozitele specializate pe colectarea si prelucrarea deseurilor de hartie, persoanele fizice autorizate se indreapta si catre alte sectoare, precum sticla, Pet-uri, metale feroase si neferoase.

”Cel mai rentabil este fierul”, spune Adrian, care si-a inceput activitatea de colector si transportor de patru luni in judetul Calarasi. Chiar si in provincie, el se plange de faptul ca marile combinate ii fura painea.

”Strang abia 10 tone pe luna si pentru asta ma deplasez si in afara localitatii. Profitul din hartie nu e chiar mare, dar strang si pet-uri si aluminiu, iar fierul se vinde foarte bine, chiar daca avem concurenta din partea nomazilor cu carute”, explica colectorul.

Daca la noi colectarea si reciclarea deseurilor este considerata mai degraba ca alternativa la saracie sau lipsaa de ocupatie, altii se imbogatesc din gunoaie. Japonia este una dintre tarile in care reciclarea este reglementata prin lege, un cetatean nipon colectand aproximativ 6,4 kilograme de plastic anual.

In plus, din 2008, tot mai multe firme japoneze s-au specializat in reciclarea produselor electronice vechi, din care extrag metale pretioase. Astfel, o fabrica de reciclare poate strange pana la 300 de kilograme de lingouri pe an, cu valoare de piata intre 6 si 9 milioane de euro.

2 COMENTARII

  1. Din pacate legile noastre si mai ales modul lor de aplicare nu incurajeaza reciclarea. Birocratia si ineptia celor din administratia publica descurajeaza orice buna intentie de protectie a mediului, pentru ei notiunile de BIO si ECO sint total absente din mentalitatea lor. Iar ca sa te apuci de afaceri in domeniul asta trebuie sa fii sarit de pe fix, pentru e ca o lupta cu morile de vint…

  2. Am o hala la margine orasului brasov cu platforma exterioara betonata Sunt dispus sa ma asociez ca sa incep o activitate de reciclare – hartie, pet-uri folie plastic etc
    Eugen morariu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here