14 specii reprezentate de 123 de rase si linii pure de animale se regasesc la ora actuala pe Lista resurselor genetice animale in stare critica, in pericol de disparitie si a celor vulnerabile. Desi ar trebui sa fie protejate, Ministerul Agriculturii nu a dat inca nici un ban in 2009 pentru conservarea acestor specii.
13 rase de oi, doua de capre si tot atatea de porci, 61 de rase si linii pure de gaini, sapte rase de rate, patru de gaste, sapte populatii de curci, 19 specii si rase de pesti, vacuta „nationala” – Sura de stepa, bivolul romanesc, alaturi de albine, viermi de matase, nurca, dihor, vulpea polara si cea argintie constituie o adevarata menajerie pentru a carei conservare Ministerul Agriculturii acorda un ajutor financiar modic.
IN STARE CRITICA
Potrivit legislatiei in vigoare, populatiile de animale in stare critica sau considerate disparute sunt acelea care au efective mai mici de 100 de femele, cele in pericol de disparitie au intre 101 si 1.000 de femele, iar cele vulnerabile au intre 1.000 si 5.000 de femele.
Printre resursele genetice in stare critica se numara Sura de stepa, cea mai veche rasa de vaci autohtona. Daca pana la jumatatea secolului al XIX-lea „domina” pasunile din toate zonele tarii, acum Sura nu mai numara decat 51 de femele, gazduite de Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cresterea Bovinelor Dancu – Iasi (37), Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajisti Jucu – Cluj si o ferma din Ialomita.
In aceeasi situatie critica este si porcul romanesc Bazna – 79 de capete de adulti reproducatori. Pe cale sa devina istorie sunt si animale aduse cu mai bine de 30 de ani in urma de pe alte meleaguri: doua rase de oi – Polwarth (30 de femele) si Suffolk Cullard Belgian (57), si nu mai putin de 22 de rase de galinacee, printre care Pitica Americana (15), Vonwerk (15), New-Jersey (27), Yokohama Pitic (30), Gaina de Anvers (30), Welsumer Pitic (45) si Phoenix Pitic (45).
AMENINTATE
Alauri de Sura de stepa, pe „lista neagra” se mai afla si alte rase autohtone vechi: oaia Ratca (Vlaha cu coarne in tirbuson) si gaina Gat Golas de Transilvania. Numai ca acestea stau mai bine decat Sura: cu 996 de exemplare-matca pure, Gat Golas este „numai” in pericol de disparitie, in timp ce Vlaha, care se creste de mii de ani numai in zona Banatului, este vulnerabila, numarand la ora actuala 2.371 de femele.
In pericol mai sunt bivolul (228 de femele in judetul Brasov), caprita Alba de Banat (603) si porcul din rasa Mangalita (548 de scroafe), a carui grasime era pe vremuri un ingredient esential al salamului de Sibiu. Si oitele Tigaie cu cap negru de Teleorman, Tigaie Ruginie si Karakul sunt vulnerabile. Printre raritati se numara si oile Merinos – de Palas, de Suseni, de Stavropol, de Cluj, Australian sau Transilvanean – si gaini „de expozitie” precum Matasea Japoneza, Motata Olandeza sau Mii de Flori, ratele Pekin sau curcile Anemona, Diana sau Bronzata. Plus o lista lunga de pesti: pastruga, morun, salau, stiuca, crapi, lin, lopatar, somn etc.
INEFICIENTE ECONOMIC
Cum au ajuns atatea resurse genetice animale in stare critica, in pericol de disparitie sau vulnerabile? Raspunsul este simplu: nu au mai fost eficiente din punct de vedere economic. „Sa luam cazul Merinosului de Palas. Inainte de ’89 erau foarte bune, pe atunci mai aveam un pic de industrie textila. Acum stofele, costumele din lana sunt din import. Mai sunt unii care au mai cumparat sa puna izolatii la case…
Lana nu mai are nici un fel de cautare, nu se acopera nici tunsul din valorificarea acesteia”, a declarat dr inginer Fanica Doroftei, directorul Directiei pentru protectia resurselor genetice animale din cadrul Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (ANARZ). Trecerea imediat dupa Revolutie a unitatilor agricole la Fondul Proprietatii de Stat pentru privatizare a constituit, de asemenea, un moment critic, pentru ca multi dintre cumparatori n-au pastrat domeniul de activitate.
„In ceea ce priveste pasarile, dupa anii ’90 granitele s-au deschis, s-a patruns masiv cu hibrizi comerciali, atat pentru oua, cat si pentru carne, si in mod treptat piramida ameliorarii pasarilor din Romania a inceput sa se subrezeasca. Un program de ameliorare piramidal, avand in varf linii pure, bunici, parinti, pana la hibridul comercial care asigura industria, poate sa fie viabil si se poate autofinanta daca la nivelul bazal, industrial, se vand circa 10 milioane de hibrizi. Daca cobori sub sapte milioane, nu mai esti rentabil. Am cazut in anii trecuti si sub doua milioane”, a explicat dr. inginer Florin Pricop, presedintele Asociatiei Romane de Management a Resurselor Genetice Animale.
Si prin inchiderea Genotecii de galinacee in anul 1998, din ratiuni sanitar veterinare si din lipsa unor fonduri necesare intretinerii acesteia, s-au pierdut 78 de rase si linii din totalul celor 94 existente in anul 1995, iar patrimonial genetic national avicol a fost diminuat considerabil, potrivit lui Florin Pricop. O parte din rasele de animale domestice au cazut in dizgratie inca inainte de ’89 cand, o data cu trecerea la agricultura intensiva s-au importat rase mai productive decat cele autohtone.
Sunt si resurse genetice pierdute pentru totdeauna. Dupa ’90 au disparut gasca Olandeza, linii de pui de rasa aduse din Anglia, liniile de iepuri importate din Franta, curca mijlocie adusa din Franta, supergreul din Canada si liniile pure de rase grele de pasari de la Avicola Tartasesti, a spus Pricop.
Sursa: Jurnalul National
