Arctica s-a incalzit ca rezultat al schimbarilor climatice, in pofida faptului ca Pamantul este cel mai departe de soare in timpul lunilor de vara. Incalzirea globala a anulat efectul distantei mari dintre Pamant si Soare din timpul solstitiului de vara din Arctica.
Procesul de incalzire, datorat nivelului mare de gaze cu efect de sera din atmosfera, a depasit un ciclu cu o durata de un mileniu de racire naturala in Arctica, ridicand temperaturile in regiune la cel mai inalt nivel pentru cel putin inca 2000 de ani.
Arctica a inceput sa se raceasca in urma cu mai multe mii de ani, datorita faptului ca schimbarile in orbita planetei au marit distanta dintre Pamant si Soare si au redus cantitatea de lumina solara din latitudinile nordice extreme in timpul verii.
Contrar faptului ca Pamantul este situat la cea mai mare distanta de Soare in timpul solstitiului de vara din emisfera nordica, vara arctica este mai calda cu 1,2C decat in 1900.
Un grup de cercetatori provenind din mai multe tari au observat in US Journal Science ca mii de ani de racire naturala in Arctica au fost urmati de o crestere a temperaturilor incepand cu 1900, proces care s-a accelerat dupa 1950.
Procesul de incalzire din Arctica este cu atat mai alarmant cu cat afecteaza ciclul de racire naturala, care in mod normal ar fi determinat temperaturi cu 1,4C mai scazute decat sunt in prezent, sustin cercetatorii.
„Acumularea gazelor cu efect de sera intrerupe ciclul natural in ceea ce priveste procesul de racire„, sustine profesorul Darrell Kaufman, cercetator in domeniul climei la Northern Arizona University si conducator al studiului.
„Fara niciun dubiu, va conduce la topirea ghetarilor, fapt ce va avea impact asupra zonelor de coasta din intreaga lume. Incalzirea din regiune va cauza de asemenea si topirea permafrostului, eliberand gaz metan in atmosfera„, a adaugat el.
Oamenii de stiinta si-au exprimat temerile conform carora incalzirea ar putea elibera in atmosfera milioane de tone de gaz metan provenind din solurile inghetate in Arctica, determinand o crestere si mai mare a temperaturilor la nivel global.
Aflat intr-un tur al zonei arctice, secretarul general ONU Ban Ki-moon a indemnat natiunile sa sprijine acordul care presupune limitarea emissilor de gaze cu efect de sera, premergator summitului pe probleme de clima la organizatiei ce va avea loc la Copenhaga in luna decembrie. Acest acord a fost formulat ca succesor al Protocolului dela Kyoto, care expira in 2012.
Cel mai recent studiu vine la o perioada de cateva luni dupa ce oamenii de stiinta de la US National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) au avertizat ca in urmatorii 30 de ani gheata din Oceanul Arctic va disparea, foarte probabil, complet in timpul verii pentru prima data.
Kaufman si colegii lui au reconstruit o inregistrare decada cu decada a climatului din Arctica in ultimii 2000 de ani, analizand sedimentele din lacuri, bazele ghetarilor si inelele copacilor. Simularile pe computer ale schimbarilor sezoniere ale nivelului de lumina solara cauzat de orbita eliptica a Pamantului si a gradului de inclinare a axei sale au confirmat tendinta de racire pe termen lung.
Oamenii de stiinta au demonstrat ca temperaturile lunilor de vara in Arctica au scazut cu o medie de 0,2C la suta de ani, dar ca aceasta racire a fost afectata de incalzirea indusa de actiunea oamenilor in secolul 20.
„Acest studiu ofera un exemplu concludent al modului in care nivelul crescut al gazelor cu efect de sera schimba clima, punand capat unei perioade de cel putin 2000 de ani de racire a zonei arctice„, a spus Caspar Ammann, specialist in probleme de clima si co-autor al raportului National Centre for Atmospheric Research din Boulder, Colorado.
Arctica a inceput procesul de racire in urma cu aproximativ 8000 de ani, pe masura ce variatiile naturale in orbita Pamantului si unghiul de inclinare au redus cantitatea de lumina solara din latitudinile nordice extreme. Astazi, planeta se afla la o departare de Soare mai mare cu un milion de kilometri in timpul solstitiului de vara din Arctica in comparatie cu anul 1 d.Hr. Efectul natural de racire va mai continua inca 100 de ani.
Cercetari anterioare au relevat faptul ca temperaturile din ultimul secol au crescut cu pana la 3 ori mai repede in Arctica decat in alte zone ale emisferei nordice. Aceasta se datoreaza unui efect numit „amplificarea arctica„, prin care gheata marina extrem de reflectorizanta si zapada care se topesc scot la iveala un sol si o apa mai inchise la culoare, care absorb lumina solara si se incalzesc mai repede.
Sursa: http://www.guardian.co.uk
