Rusia se topeste, Amazonul se usuca, SUA au inregistrat un record in 2011 la capitolul pagube economice in urma dezastrelor naturale din 2011. Cat ne costa dezastrul ecologic de la nivel mondial, aflat intr-o dinamica din ce in ce mai alarmanta?
Dezastrul ecologic din SUA din 2011 a costat 24 mld de dolari.
2011 a fost, prin excelenta, anul tornadelor in SUA. De la inceputul anului pana acum, pagubele economice rezultate in urma tornadelor din SUA s-au ridicat la aproape 24 de miliarde de dolari, scrie New York Times.Vorbim de 43 de vilejii de amploare care au avut loc de la 1 ianuarie 2011 pana acum, acestea declansand in bulgare de zapada 1.600 de tornade in centrul, sudul si estul SUA. Frecventa din ce in ce mai mare si ferocitatea cu care se manifesta urganele si tornadele din SUA sunt, in principal, efecte ale schimbarilor climatice, explica cercetatorii.
Privind retrospectiv, trebuie sa precizam ca uraganul Ike din 2008 a provocat pagube de 35 de miliarde de dolari, uraganul Katrina din 2005 a lasat in urma un dezastru evaluat la 125 de miliarde de dolari, in vreme ce uraganul Ivan din 2004 a provocat pagube de 23 de miliarde de dolari, potrivit evaluarilor organizatiei Desert Energy Project.
Cutremurul din Japonia din 2011 a costat in jur de 180 de mld de dolari.
Cutremurul din Japonia de 8.9 grade pe scara Richter din luna martie a provocat ravagii de circa 180 de miliarde de dolari, potrivit unei estimari a Credit Suisse.
Un alt seism de amploare din Japonia a fost cutremurul Kobe, s-a produs in 1995, a avut 7.2 grade pe scara Richter si a provocat pagube de 100 de miliarde de dolari.
Cea mai mare parte a Indiei va seca de tot pana in 2020.
Cele mai multe orase din India vor seca pana in 2020, potrivit unui raport al Bancii Mondiale. Tradus in bani – dezastrul va provoca pierderi de 40 de miliarde de dolari la fiecare 10 ani, intr-un orizont de timp apropiat – pana in 2050, potrivit Desert Energy Project.
Apocalipsa dupa schimbarile climatice – in Rusia si SUA.
Ritmul in care se topeste Rusia este alarmant.
Rusia este acoperita cu permafrost (strat de sol mereu inghetat) in proportie de 63% in acest moment. Pana in 2050, suprafata acoperita cu permafrost a Rusiei se va reduce cu o treime, informeaza departamentul de monizoritzare a dezastrelor din Rusia.
„In urmatorii 25-30 de ani, suprafata acoperita cu permafrost din Rusia s-ar putea micsora cu 10-18%”, a declarat Andrei Bolov, seful departamentului de monitorizare a dezastrelor, pentru agentia de stiri RIA Novosti. Pana la mijlocul secolului, s-ar putea micsora cu 15-30% si granita permafrostului s-ar putea muta spre nord-est cu 150-200 de kilometri”, a mai spus Bolov.
Suprafata acoperita cu permafrost este traversata de oleoducte si gazoducte, aproximativ 93% din gazul rus si 75% din petrol fiind extrase din aceasta zona, conform Greenpeace. Astfel ca, dezghetarea permafrostului va avea consecinte dramatice asupra extractiilor energetice din Rusia.
Nici seceta nu cruta Rusia. Doar incendiile din 2010 din Rusia au provocat pagube de circa 14 miliarde de dolari.
70 % din Amazonia va disparea pana in anul 2100.
Este concluzia avasanta de cercetatorii de la organizatia Desert Energy Project, analizand ritmul in care se intinde seceta in Amazon.
Seceta din Amazon, inregistrata in 2010, a cuprins, in pata de ulei, o suprafata de trei milioane de kilometri patrati, in conditiile in care Amazonia acopera 5.5 milioane de kilometri patrati.
Bilantul dezastrului: opt miliarde de tone metrice de dioxid de carbon eliberat in atmosfera, cam cat emisiile Chinei si Rusiei la un loc, intr-un an, sustin cercetatorii, la o prima masuratoare a fenomenului.
Amazonia, cea mai mare padure tropicala din lume, e la al doilea episod major de seceta din ultimii ani. Seceta din 2005 a afectat o suprafata de aproape doua milioane de kilometri patrati, fata de cea distrusa in 2010, care a vizat trei milioane de kilometri patrati, spun cercetatorii englezi si brazilieni care monitorizeaza fenomenul.
Daca seceta din 2005 din Amazon a fost considerata de specialisti un fenomen care se petrece o data la un secol, episodul din 2010 a acoperit o arie semnificativ mai mare decat in 2005 si a avut consecinte dramatice asupra mediului, mai spun ei.
Practic, in perioada de seceta, Amazonul se transforma dintr-un burete natural care absoarbe emisiile de dioxid de carbon, intr-un emitent imens de CO2, contribuind si exacerband astfel incalzirea globala, sustin cercetatorii brazilieni si englezi. Mecanismul e simplu: copacii odata ce se usuca si mor, nu mai absord CO2, ci, din contra, il elibereaza. Mai multi copaci morti, mai mult CO2 eliberat in atmosfera, transformand jungla amazoniana intr-o sursa uriasa de gaze cu efect de sera.
Padurea amazoniana ar putea sa absoarba, in mod normal, 1.5 miliarde de tone metrice de CO2 din atmosfera, in medie, pe an. In realitate, impactul secetei din 2005, intins pe mai multi ani, s-a soldat insa cu emisii de 5 miliarde de tone de CO2 eliberate in atmosfera.
2010 a insemnat inca un record negativ pentru Amazonia, care a inregistrat cel mai mic nivel al principalului curs de apa, din ultima jumatate de secol.
