Centralele pe carbune din Polonia, Romania si Germania sunt cele mai poluante din tarile Uniunii Europene, in ceea ce priveste cantitatea de substante nocive eliberate in atmosfera, arata un studiu, publicat de Health and Environment Alliance (HEAL), remis, joi, AGERPRES de Fundatia TERRA Mileniul III.
Potrivit studiului, ‘dintre cele mai poluante 20 de centrale pe carbune din UE, 5 sunt instalatiile romanesti de la Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnita si Mintia’.
La nivelul Uniunii Europene, acest factor de poluare este responsabil in fiecare an pentru 18.200 de morti premature, aproximativ 8.500 de cazuri noi de bronsita cronica si peste 4 milioane de zile de lucru pierdute. In termeni economici, impactul arderii carbunelui in Europa costa aproximativ 42,8 miliarde euro pe an. Aceste costuri sunt asociate in mare parte cu afectiunile respiratorii si cardiovasculare ce reprezinta doua tipuri principale de boli cronice in Europa. Impreuna, centralele pe carbune din Polonia, Romania si Germania sunt responsabile pentru mai mult de jumatate din impactul total al acestor instalatii asupra sanatatii umane.
Raportul ‘Facturile de sanatate neachitate: Cum ne imbolnavesc centralele pe carbune’, realizat de HEAL, analizeaza efectele emisiilor centralelor pe carbuni asupra sanatatii umane si arata cum contribuie aceasta sursa de poluare a aerului la cresterea mortalitatii si a incidentei bolilor respiratorii.
‘Carbunele este inca o sursa de energie majora in Europa, reprezentand aproximativ un sfert din productia de electricitate. Aproape 50 de centrale noi pe carbune sunt in prezent in curs de constructie. Dar dependenta continua de carbune are un pret de care factorii de decizie nu par a fi constienti: o factura neplatita pentru serviciile de sanatate. Aceasta factura este suportata de catre cetateni, prin bugetele nationale de sanatate si in general de economie, din cauza scaderii productivitatii’, arata raportul.
Productia de energie electrica pe baza de carbune se adauga la calitatea si asa slaba a aerului din Europa – afectata in principal de sectorul transporturilor, industrie, incalzirea rezidentiala si agricultura. Centralele electrice pe carbune elibereaza cantitati substantiale de pulberi in suspensie (particule de praf) , dioxid de sulf, oxizi de azot. Dintre acestea, cele mai periculoase pentru sanatate sunt pulberile fine (PM2.5), iar factorii nu au granite, avertizeaza HEAL.
‘Centralele electrice pe carbune sunt cea mai importanta sursa de emisii de mercur in Europa, iar UE propune o serie de optiuni tehnice pentru reducerea acestor emisii in cadrul unui nou tratat ONU. Din perspectiva sanatatii, construirea de noi centrale electrice pe carbune inseamna a lucra impotriva eforturilor de combatere a bolilor cronice, a crea cheltuieli substantiale pentru sistemul de sanatate publica si blocarea emisiilor periculoase in atmosfera pentru zeci de ani. Costurile impactului producerii de energie din carbuni asupra sanatatii nu au fost luate in calcul pana acum la dezbaterea privind viitorul mix energetic al Europei. Aceste costuri trebui sa fie luate in considerare in toate deciziile viitoare privind investitiile in proiecte energetice. Peste 80-90% din populatia urbana din Europa este expusa la niveluri de pulberi in suspensie si ozon mai mari decat cele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Aceasta expunere pe termen lung creste semnificativ riscul de a dezvolta boli cronice cardiovasculare sau respiratorii. Intre 4% si 10% din populatia europeana a fost diagnosticata cu boli cronice obstructive pulmonare, iar aproximativ 30 de milioane de europeni sufera de astm. Cheltuielile publice de sanatate provocate de bolile cardiovasculare au fost estimate la 196 miliarde de euro pe an pentru UE, in timp ce pentru bolile respiratorii cronice costurile au fost estimate la 102 miliarde de euro pe an, de catre European Lung Foundation (ELF) si European Respiratory Society (ERS)’, potrivit raportului.
O centrala mare pe carbune emite anual mai multe mii de tone de poluanti atmosferici periculosi si are o durata de viata medie de cel putin 40 de ani.
