Fructele si legumele romanesti provenite din agricultura ecologica sunt ca si inexistente pe rafturile marilor retele de retail. La lapte, in schimb, exista un singur brand certificat ecologic, in timp ce la oua circa 10% din vanzari reprezinta oua ecologice, potrivit studiului „Retailer Scorecard“, publicat in noiembrie 2014 de WWF Romania.
Chiar daca ponderea marfurilor romanesti in magazine a crescut, in general, anul trecut fata de 2013, cand vine vorba de produse ecologice rezultatele sunt mai degraba modeste. In 2014, de exemplu, niciuna dintre cele 11 companii participante la studiu nu comercializa fructe si legume autohtone provenite din agricultura ecologica. Trebuie remarcat totusi ca la fructele si legumele fara certificare provenite din Romania rezultatele sunt putin mai bune fata de anul anterior. Daca in 2013, 52,57% din categorie erau din Romania, in 2014 circa 55% erau legume si fructe de sezon romanesti.
Pe de alta parte, la laptele dulce comercializat, produsele provenite din Romania reprezentau anul trecut peste 55%, iar dintre acestea doar 7,8% erau produse cu certificare ecologica. In continuare, insa, un singur brand era prezent in categoria lapte romanesc certificat ecologic pe rafturile magazinelor.
Situatia pare sa fie ceva mai buna la oua, care provin in proportie de 99,5% din Romania, doar 9,8% fiind certificate ecologic. Comparativ cu 2013, trebuie remarcata cresterea in ceea ce priveste ouale provenite din tara, de la 94% la 99,5%. Ouale reprezinta singura categorie analizata care a obtinut rezultate atat de bune – in termeni de preferinta pentru produse locale (romanesti) si certificare ecologica, arata realizatorii raportului.
La studiul „Retailer Scorecard“ au participat cele mai mari companii de pe piata de retail (lanturi de magazine en-gros si en-detail) din Romania, conform cifrei de afaceri. Astfel, au fost inclusi in esantion primii 11 retaileri: Auchan, Billa, Carrefour, Cora, Kaufland, Lidl, Mega Image, Metro, Penny Market (Rewe), Profi, Selgros.
Pentru culegerea datelor din teren, WWF a selectat doua dintre cele mai mari magazine din Bucuresti ale retelei.
O piata dezorganizata
Absenta produselor ecologice din hipermarketuri nu inseamna ca nu exista cerere, ci mai degraba este vorba de o piata dezorganizata, spune Ion Toncea, presedintele Asociatiei Romane pentru Agricultura Durabila (ARAD). Situatia este cu atat mai dificila cu cat, in ultimii ani, au disparut o parte din magazinele specializate in desfacerea produselor ecologice, dar si din micii producatori de legume, care lucrau oricum suprafete reduse si care, nefiind organizati, nu au reusit sa reziste pe piata.
Si nici nu este de mirare, in conditiile in care agricultura ecologica nu a beneficiat de un sprijin sustinut din partea statului. Singurul sprijin de care au beneficiat agricultorii a fost ajutorul de minimis acordat pentru conversie si acela insa aproape de zero. In conditiile in care numarul firmelor care au intrat in sistem s-a marit in ultimii ani, ajutorul s-a redus pana la cativa euro pe hectar, sustine Toncea. Agricultorii spera ca sprijinul sa fie cu mult mai consistent prin noul Program National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, agricultura ecologica urmand sa beneficieze de o suma de 200 de milioane de euro, dupa cum au anuntat oficialii de la Ministerul Agriculturii.
Cererea cea mai mare este insa la oua, un sector in care au fost realizate investitii importante, unele chiar cu bani europeni, a mai precizat Toncea.
Asocierea inseamna putere
Absenta produselor autohtone din marile lanturi internationale este determinata, in primul rand, de faptul ca producatorii romani nu sunt asociati si nu dispun de cooperative puternice sa-i ajute sa-si faca loc pe piata, afirma si Alin Buzescu, presedintele Confederatiei Asociatiilor Taranesti din Romania (CATAR). Acesta adauga ca, din pacate, nici statul roman nu incurajeaza productia locala, iar masurile luate de acesta par mai degraba sa incurajeze importurile. Buzescu da drept exemplu situatia din sectorul laptelui, unde in ultimii ani au disparut numeroase centre de colectare, care preluau productia din cateva mii de gospodarii taranesti din judete precum Arges, Valcea sau Prahova. Reprezentantul CATAR spera, insa, ca situatia sa se schimbe odata cu intrarea in vigoare a noului PNDR, astfel incat micii fermieri sa aiba acces la surse de finantare.
Romania are o suprafata de 300.000 de hectare de teren arabil certificat ecologic pentru productie si alte 500.000 de pajisti, fiind inregistrati in sistem un numar de 15.000 de operatori la finele anului 2013. Tara noastra exporta 80% din productie, in special materie prima si foarte putine produse procesate. Marea surpriza pentru 2015 este insa faptul ca in proiectul de buget pe acest an a fost propusa scaderea TVA de la 24% la 9% la produsele bio. Valoarea vanzarilor de produse ecologice pe piata locala este estimata la circa 150 milioane de euro.
