Retrospectiva dezastre naturale (inundatii, alunecari de teren, seceta)

    Retrospectiva sezastre naturale (inundații, alunecări de teren, secetă)
    Retrospectiva sezastre naturale (inundatii, alunecari de teren, seceta)
    Retrospectiva sezastre naturale (inundatii, alunecari de teren, seceta)

    De-a lungul timpului, Terra a inregistrat dezastre naturale care au produs mari pagube umane si materiale, iar anul 2014 nu a facut exceptie. Dezastrele naturale din acest an – cutremure (urmate sau nu de valuri tsunami), inundatii, eruptii vulcanice, alunecari de teren, seceta – nu au atins, din fericire, proportiile unora din anii precedenti.

    Dar aceste fenomene nu sunt atat de rare pe cat si-ar dori omenirea, iar atunci cand se produc inlocuiesc ca marime si valoare a pagubelor potentialul distructiv al razboaielor sau al unor epidemii.

    Inundatiile reprezinta unul din riscurile naturale majore in lume. Intre 1996 si 2005, circa 80% dintre dezastrele naturale mondiale au fost de origine meteorologica sau hidraulica, inundatiile fiind cele care produc cele mai multe pagube. Anul 2014 nu a fost deloc sarac in astfel de fenomene, cauzate de precipitatiile abundente si revarsarile de ape.

    In mai 2014, mai multe inundatii au afectat o zona intinsa din Europa Centrala si de Sud-Est, indeosebi Serbia si Bosnia-Hertegovina. Precipitatiile din cele doua tari au fost cele mai mari din ultimii 120 de ani, de cand se fac masuratori meteorologice. Pana la 20 mai, aproape 80 de oameni au murit ca urmare a inundatiilor, iar alte sute de mii au fost siliti sa isi paraseasca locuintele.

    Italia a fost afectata in acest an de mai multe inundatii. In luna august, patru persoane au murit si alte 20 au fost ranite in urma unei inundatii subite provocate de ploile puternice, in apropierea orasului Treviso din nord-estul Italiei. Astfel de episoade, cunoscute ca inundatii subite, sunt imprevizibile si se pot solda cu numeroase victime. Numarul regiunilor afectate de inundatii in Italia s-a dublat in ultimii 10 ani, ajungand de la patru la opt, a atras atentia organizatia ecologista Legambiente, care a facut apel toamna trecuta la majorarea cheltuielilor pentru prevenirea acestui fenomen.

    La 6 noiembrie au fost inchise monumentele simbolice ale Romei — Colosseumul si Forumul Roman—, autoritatile temandu-se de ploile abundente, motiv pentru care si elevii din capitala italiana au ramas acasa. Prin aceeasi situatie trecusera si galeriile Uffizi din Florenta, precum si muzeele San Marco si Palazzo Davanzati, care au fost inchise dupa puternica furtuna care a afectat orasul toscan si imprejurimile acestuia. Furtuna cu vanturi puternice, care a produs si inundatii, s-a soldat cu ranirea a 20 de persoane.

    Italia a fost afectata in lunile octombrie si noiembrie de valuri succesive de vreme rea. Inundatiile, cresterea nivelului apelor si alunecarile de teren au dus la moartea unui barbat la Genova, a unei femei la Trieste (nord-est) si a doua persoane la Grosseto (centru). Peste Sicilia a trecut un mic uragan mediteranean care a provocat pagube materiale.

    Alte zone din Europa in care s-au inregistrat inundatii, alunecari de teren si vanturi puternice au fost Franta, Portugalia, Marea Britanie, Grecia si Bulgaria, afectate in luna octombrie de uraganul Gonzalo.

    India si Nepal, tari afectate periodic de ploi torentiale si revarsari de rauri, au inregistrat in 2014 situatii catastrofale in urma inundatiilor. Alunecarile de teren si inundatiile sunt obisnuite in Nepal si in Asia de Sud-Est in perioada musonica, mai ales in lunile iulie si august, insa forta furtunilor din perioada verii a fost mai mare decat de obicei.

    In luna august, numarul persoanelor care si-au pierdut viata in urma inundatiilor din Nepal a depasit o suta, alte 126 de persoane au fost date disparute, iar 17.000 de familii au fost nevoite sa isi paraseasca locuintele. In India, aproape 50 de persoane si-au pierdut viata in statul indian Uttar Pradesh afectat de inundatii, in timp ce nivelurile mari ale apelor au amenintat circa o jumatate de milion de persoane care traiesc in zonele afectate. Ploile torentiale si cresterea nivelului a trei rauri in urma deschiderii unor baraje in tara vecina Nepal au provocat inundarea a 1.500 de localitati din noua districte ale statului indian Uttar Pradesh, situatie pe care guvernul local a descris-o ca ‘fara precedent’.

    Inundatiile care au lovit la inceputul lunii septembrie nordul Indiei si Pakistanul s-au soldat cu cel putin 480 morti si peste 200.000 de persoane blocate de ape in regiunea Casmir. Aceste zone sufera in fiecare an inundatii masive ca urmare a ploilor aduse de sezonul musonic, dar mai ales in acest an cantitatile de apa cazute au fost extrem de mari, desi nu s-a atins nivelul inregistrat in anul 2010.

    Din cauza ploilor abundente cazute in august la Hiroshima (oras din sud-vestul Japoniei), s-au inregistrat alunecari de teren soldate cu pierderi de vieti omenesti si mari pagube materiale. Bilantul dezastrului a indicat 39 de morti 51 de disparuti si 67 de raniti. Precipitatiile si alunecarile de teren au dus chiar la modificarea formei muntelui din zona.

    Vremea nefavorabila, cu ploi abundente si vant puternic, care a afectat la sfarsitul lunii octombrie provincia Buenos Aires, a provocat inundatii soldate cu doi morti si mii de persoane evacuate. ‘Cantitatea de apa cazuta joi, 30 octombrie, este un record istoric pentru aceasta luna, de cand s-a inceput masurarea precipitatiilor, in 1906’, conform unui oficial al Serviciului meteorologic national.

    Una dintre formele de manifestare a schimbarilor climatice provocate de fenomenul de incalzire globala ar putea fi dublarea frecventei de producere a fenomenului El Nino — unul dintre cele mai distructive fenomene climatice de pe glob, conform unor oameni de stiinta, a caror opinie este precizata intr-un material publicat de Thomson Reuters Foundation. Printre efectele fenomenului El Nino se numara perioadele de seceta din Africa, pierderi ale recoltelor in Asia de Sud-Est, inundatii in Peru si Ecuador si incendii in padurea amazoniana — efecte care produc la randul lor pagube de miliarde de dolari.

    Toate zonele geografice de pe glob, in afara de cele polare si subpolare, pot suferi de seceta. Fie ca este vorba de seceta atmosferica (din cauza lipsei de precipitatii), agricola (legata de gradul de umiditate a solului la un metru adancime) sau hidrologica (scaderea nivelului apelor curgatoare), efectele secetei si ale caniculei prelungite sunt negative: nivelul panzelor freatice scade, cel al lacurilor si raurilor coboara, ceea ce duce la perturbari ale circulatiei fluviale, restrictiile de apa vizeaza irigarea culturilor, folosirea menajera a apei (la udarea gradinilor), micsorarea recoltelor, incendii de vegetatie si erodarea solurilor.

    Anul 2014 a inceput in California cu o seceta extrema, posibil cea mai grava din ultimul secol, care a dus la decretarea starii de urgenta. Hectare intregi de padure s-au transformat in lemne uscate care se puteau aprinde in orice moment. Un incendiu a devastat o zona forestiera de la periferia orasului Los Angeles, determinand evacuarea a 900 de locuinte. Statul California s-a confruntat cu a treia iarna consecutiva fara precipitatii, iar nivelul rezervelor de apa se afla la cel mai scazut nivel. Conform datelor oficiale, 2013 a fost cel mai secetos an de cand se fac masuratori meteo in California, iar 2014 a continuat in aceeasi directie. Rezervele de apa erau mai mici decat cele din 1977, unul dintre cei doi ani in care s-au mai atins nivele minime record de apa.

    Seceta catastrofala care a afectat vestul Statelor Unite a pus la grea incercare panzele de apa subterane si a amenintat aprovizionarea cu apa a acestei regiuni in care traiesc 40 de milioane de persoane.

    Pana si Suedia, tara ocolita in general de temperaturi caniculare si seceta, s-a confruntat in luna iulie cu cele mai mari temperaturi din 1992, de peste 34 de grade C, intr-o localitate din regiunea Sala, unde s-a declansat si cel mai grav incendiu din istoria moderna a tarii (care a cuprins circa 100 de km2).

    Coreea de Nord a fost afectata in primavara de cea mai grava seceta din ultimii 30 de ani, mii de hectare de culturi agricole fiind in pericol. Seceta a afectat intreaga tara, precipitatiile fiind in medie 23,5 mm intre mijlocul lunii februarie si sfarsitul lunii aprilie — perioada cruciala pentru culturi—, adica 35% din media normala inregistrata vreodata din 1982. Tara este afectata de penurii alimentare cronice din cauza izolarii economice, a secetei si inundatiilor, iar foametea a facut sute de mii de victime in anii ’90.

    Nord-estul Chinei a inregistrat vara trecuta cea mai mare seceta din ultimii cincizeci de ani, care a afectat deja resursele de apa potabila pentru 330.000 de oameni si zeci de mii de animale domestice. Precipitatiile cazute in aceasta zona in ultimele luni au fost cu 60 % mai mici decat media pentru aceasta perioada.

    O seceta severa s-a inregistrat in vara in America Centrala, unde au fost afectate culturile de cereale si peste 2,8 milioane de oameni au dificultati in a-si procura hrana, a anuntat Programul Alimentar Mondial (PAM) al Natiunilor Unite. Seceta, resimtita si in America de Sud, a fost in mod special dura pentru asa-numitul „coridor uscat” din America Centrala, ce include sudul Guatemalei, nordul Hondurasului si vestul statului El Salvador.

    Un grup de cercetatori de la Universitatea Stanford (California) a corelat seceta extrema din ultimii trei ani, cea mai grava din istoria acestui stat, cu efectele schimbarilor climatice, mai ales cu emisia gazelor de sera, ajungand la concluzia ca modificarea climei este cauza celei mai grave secete din istoria Californiei. Ei au aratat ca sursa secetei si a perioadelor caniculare este ‘foarte probabil’ legata de schimbarile climatice provocate de oameni, care constau in abundenta gazelor de sera degajate de arderea combustibililor fosili, asociata cu taierea padurilor. Rezultatele cercetarii lor pot fi extrapolate la nivel global unde, pe langa zonele secetoase si caniculare traditionale — din Africa, Australia — apar mereu noi regiuni supuse aceluiasi regim extrem, pe perioade mai lungi sau mai scurte.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *