Romania, afectata de incalzirea globala

Efecte. Inundatiile catastrofale din 2005 si din 2006 sint doar unul dintre dezastrele produse de incalzirea globala

In fiecare zi auzim despre incalzirea globala, despre topirea ghetarilor, despre situatia dezastruoasa a ecosistemelor marine sau despre cresterea nivelului marilor si oceanelor. Cum va fi afectata Romania de aceste schimbari ale climei?

Agentia Europeana de Mediu a realizat o simulare care demonstreaza cum va fi afectat teritoriul tarii noastre daca schimbarile climatice vor continua. Vestile nu sint bune: daca efectele incalzirii globale nu vor fi incetinite, Romania se va confrunta cu desertificari, teritorii sub ape, fenomene meteo extreme si disparitia unor specii de animale si plante.

MASURATORI. Intre 1860 si 2000, perioada marcata de dezvoltarea industriilor bazate pe combustibili fosili, temperatura medie globala a crescut cu 0,6ºC. Pare putin, dar aceasta crestere devine importanta daca tinem cont ca diferenta dintre temperatura medie globala din timpul ultimei ere glaciare (incheiata acum aproximativ 10.000 de ani) si perioada actuala a fost de maximum 5ºC. In aceeasi perioada, nivelul mediu al oceanului plenetar a crescut cu un milimetru in fiecare an. Scenariile climatice realizate pe baza unor modele matematice complexe nu sint deloc optimiste. Conform acestora, in urmatoarele decenii, temperatura medie globala va creste cu 1,4º-5,8ºC, mai ales in America de Nord si nord-estul Asiei. Cantitatile de precipitatii extreme, care vor aduce dupa ele inundatii catastrofale, vor creste cu procente imense, cuprinse intre 5 si 20 la suta. In alte zone ale globului, desertificarea se va accentua, aducind cu sine o saracie crunta in zone deja defavorizate economic. Adevarata criza mondiala se va declansa insa abia cind se va ajunge la topirea calotelor polare. Disparitia gheturilor arctice si antarctice va aduce dupa sine cresterea dramatica a nivelului oceanului planetar. Iar asta va insemna ca harta lumii nu va mai fi niciodata asa cum o stim acum. Foarte multe din teritoriile care acum apartin unor tari superdezvoltate vor ajunge pentru totdeauna, cu tot cu civilizatia lor, pe fundul marilor. In tara noastra, inregistrarile efectuate de specialistii Agentiei Nationale de Meteorologie la 14 statii meteorologice intre 1901 si 2000 evidentiaza o incalzire a climei cu o medie de 0,3ºC. Cresterea cea mai mare – de 0,8ºC – a fost inregistrata in jumatatea estica a tarii, la statiile meteo Bucuresti-Filaret, Constanta si Roman. In schimb, in zona intracarpatica, incalzirea a fost nesemnificativa. Exceptie face zona Baia Mare, zona industrializata in care temperatura medie a crescut cu 0,7ºC.

SUB APE. Cercetatorii Agentiei Europene pentru Mediu au descoperit ca, in cazul in care procesul de incalzire globala nu va fi redus, nivelul Marii Negre ar putea creste cu 3 pana la 5 metri fata de nivelul actual. In aceste conditii, Delta Dunarii ar putea fi inundata total, intregul curs al Dunarii inferioare urmind sa fie afectat. Malurile vor avea de suferit, in special cele indiguite, iar mari aglomerari urbane din zona, precum Tulcea, Galati si Braila, si Vilcovo, Chilia Noua, Izmail si Reni ar urma sa fie partial inundate. Simularea arata ca sub ape ar putea ajunge si zona de sud din lunca Prutului si Siretului, precum si Insula Mare a Brailei. De asemenea, si zona litorala a Marii Negre intre Sulina si Vama Veche este in pericol. Vestea linistitoare, de care multi isi agata sperantele, este aceea ca prognozele arata o crestere cu maximum trei metri a oceanului planetar in acest secol, influentele cele mai nefaste urmind a fi resimtite abia dupa anul 2100. Daca nivelul oceanului planetar va creste cu cinci metri, mai bine de 245 de milioane de oameni vor fi nevoiti sa se mute, mai bine de 750.000 de kilometri patrati urmind sa ajunga sub ape.

DESERTIFICARI. In afara de anomalii meteorologice, Romania se va confrunta si cu desertificari. Cele mai afectate zone unde aceasta problema deja a aparut sint partea de vest a Olteniei si partea de sud-est a Banatului. Din cauza taierilor masive a padurilor, in judetul Dolj a inceput un proces de desertificare a solului. Desi deocamdata nu se stie cu exactitate cit din suprafata este afectat de acest fenomen, pentru ca nu exista nici o statistica in acest sens, se estimeaza ca 4%-5% din solul judetului este in prezent desert, iar fenomenul continua. Cele mai mari probleme au aparut in zona comunelor Sadova, Dabuleni, Mirsani si Desa, unde conditiile pedoclimatice din judetul Dolj si fenomenul de deflatie eoliana (spulberarea nisipului de catre vint) ingreuneaza lupta oamenilor cu desertificarea solului. Este vorba in primul rind de arealul cuprins intre Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dabuleni si Fluviul Dunarea, care are o suprafata de 104.600 de hectare. Prezenta unor soluri nisipoase, care nu retin apa, imprima cel putin partii sudice a Doljului caracterul de zona semiarida, cu accente de aridizare (adincirea nivelului freatic) si chiar de desertificare (disparitia covorului vegetal). Studiile au aratat ca, in Cimpia Olteniei, frecventa anilor cu recolte slabe si foarte slabe, ca efect al secetelor, este cuprins intre 36% si 39%.

Sursa: Jurnalul National

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,101FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente