Sibienii s-au apucat să producă eco
Sibienii s-au apucat sa produca eco

In judetul Sibiu, numarul operatorilor ecologici din agricultura a ajuns la o suta, din care 59 sunt deja atestati, restul fiind in perioada de conversie, de la agricultura conventionala la cea ecologica. Aproximativ o treime din operatorii ecologici au depus cererea de inregistrare chiar in 2011.

Cei mai multi dintre operatorii ecologici din Sibiu sunt producatori, trei fiind procesatori, patru exportatori si doar doi comercianti. Pe primul loc se situeaza crescatorii de ovine. Potrivit reprezentantilor Directiei Agricole de Dezvoltare Rurala Sibiu, in judet sunt 40 de ferme de ovine, cu peste 16.000 de capete. Pe al doilea loc se situeaza fermele vegetale, 16 la numar, ce insumeaza 1.017 hectare, urmate de fermele de bovine, 13, cu 650 de capete. In apicultura ecologica sunt inregistrati 12 operatori, cu peste 1.300 de stupi. Crescatori ecologici de caprine sunt doar doi la numar, cu 193 de capete, trei au ferme pomicole, pe o suprafata de 444 hectare, alti trei operatori se ocupa cu arbustii fructiferi (macesi, catina), pe 11 hectare si doi sunt inregistrati ca fiind crescatori de melci.

Cea mai „ecologica” localitate este Vurpar, unde sunt atestati 20 operatori.

Pentru a trece de la agricultura traditionala la cea ecologica, producatorii trebuie sa parcurga un proces strict de conversie, care dureaza trei ani pentru culturile perene si plantatii, cate doi ani pentru culturile de camp anuale, pajisti si culturi furajere, un an pentru animale pentru carne si familia de albine daca a fost cumparata din stupine conventionale, sase luni pentru rumegatoare mici, porci si animale de lapte, zece saptamani pentru pasari pentru carne si sase saptamani pentru pasari destinate productiei de oua.

Diferente intre agricultura ecologica si cea conventionala
Rolul agricultuii ecologice este de a produce hrana mai curata, respectand natura. In productie este interzisa utilizarea organismelor modificate genetic, a fertilizantilor si pesticidelor, a stimulatorilor sau regulatorilor de crestere, hormonilor, antibioticelor, iar in procesarea alimentelor, nu se pot folosi aditivi sau substante chimice.

“In agricultura ecologica ameliorarea fertilitatii solului se bazeaza pe fertilizare organica, iar in sistemul conventional se utilizeaza ingrasamintele de sinteza solubile. Protectia plantelor se face pe cale preventiva – bazata pe combaterea cauzelor, in sistemul ecologic, prin comparatie cu sistemul conventional in care se utilizeaza metodele curative – bazate pe combaterea simptomelor. In agricultura ecologica, cresterea animalelor se face in sistem extensiv, bazat pe cerintele animalelor, iar in agricultura conventionala pe cale intensiva, bazata pe productivitate si profit. Nutritia animalelor se bazeaza pe hranire cu furaje naturale, produse in ferma, iar in sistemul de agricultura conventional, se bazeaza pe hranire cu furaje industriale, inclusiv provenite din alte ferme. Medicina veterinara din sistemul ecologic foloseste metodele preventive, bazate pe stimularea rezistentei naturale, iar in sistemul conventional sunt folosite metodele curative bazate pe utilizarea curativa a antibioticelor”, explica Luminita Eneotescu, din cadrul DADR Sibiu.

De anul trecut, operatorii care se inregistreaza pentru agricultura ecologica au un ajutor suplimentar de la guvern, pe perioada de conversie, prin HG nr. 759/21.07.2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru imbunatatirea calitatii produselor agricole in sectorul de agricultura ecologica. Platile se acorda anual incepand cu 2010 si pana in 2013 si reprezinta un sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricola. Bugetul anual este de aproximativ 3 milioane euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here