Starea apelor in Romania

STAREA APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE

Totalul cursurilor de apa ale tarii noastre insumeaza peste 120.000 km, din care sunt codificate 78.905 km, insa de interes major pentru economie si protectia mediului sunt cursurile mijlocii si inferioare ale raurilor pe care se organizeaza activitatea de supraveghere si control, pe o lungime de circa 21.900 km.
Indicatorii de poluare a raurilor – substante organice dizolvate (exprimate prin oxidabilitatea cu permanganat de potasiu si bicromat de potasiu), consumul biochimic de oxigen, amoniul, fosforul, azotul, substantele extractibile, metalele grele, depasesc pe unele sectoare limitele admisibile pentru diferitele categorii de calitate.
Fata de lungimea totala a raurilor investigate si de anul 1989, lungimea totala de 21.934 de km de rauri supravegheate in anul 1999, se repartizeaza astfel:
* categoria I a crescut de la 35% in 1989 la 59% in 1999;
* categoria a II-a a crescut de la 25% in 1989 la 26% in 1999;
* categoria a III-a a scazut de la 18% in 1989 la 6% in 1999;
* categoria D a scazut de la 22% in 1989 la 9% in 1999.

Aceasta imbunatatire a calitatii apelor raurilor, se datoreaza, mai ales, reducerii sau sistarii activitatii unor unitati economice mari poluatoare, dar si aplicarii cu fermitate, de catre organismele abilitate, a prevederilor legislatiei in vigoare referitor la protectia calitatii apelor.

STAREA LACURILOR

In anul 1999, activitatea de supraveghere a calitatii apelor, desfasurata de unitatile de gospodarirea apelor, a inclus 99 de lacuri – naturale, in care au fost studiate si 4 lacuri terapeutice si de acumulare.
Analiza datelor conduce la urmatoarea concluzie:
fata de 92 de lacuri investigate, 64 lacuri (69,7%) s-au incadrat in categoria I de calitate, 13 (14,1%) in categoria a II-a, 13 (14,1%) in categoria a III-a si 2 (2,1%) in categoria D.

STAREA MEDIULUI MARIN SI A ZONEI COSTIERE

Urmare deficitului de aluviuni, cat si a reducerii aportului Dunarii, plajele sufera un proces rapid de erodare.
Marea Neagra este supusa in zona litoralului romanesc unui proces de poluare urmare a poluantilor proveniti din Dunare, evacuarilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, cat si prin evacuarea portuara intensa.
Datorita aportului permanent a apelor Dunarii, cat si regimul vanturilor si curentilor marini, factorii abiotici in zona litoralului romanesc suporta importante variatii sezoniere.
Deoarece la litoralul romanesc se practica frecvent exploatari ilegale de nisip de pe plaje, este necesara urgentarea adoptarii legii zonei costiere si un amendament la Legea apelor (nr. 107/1996) pentru stoparea autorizarii de exploatare a agregatelor minerale din zona litorala pentru necesitati gospodaresti.

STAREA APELOR SUBTERANE

In functie de factorii care produc poluarea apei subterane, din analizarea datelor existente la nivelul fiecarui bazin hidrografic, se constata urmatoarele categorii de poluare mai importante:
– poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici ai acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen, pe o suprafata de cca 70 kmp, datorita rafinariilor Petrobrazi, Astra si Petrotel Ploiesti;
– poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare si combaterea daunatorilor in agricultura (compusi cu azot, compusi cu fosfor, pesticide etc.);
– poluarea cu produse rezultate din procesele industriale, in care sunt cuprinsi o gama variata de poluanti, a zonelor din jurul marilor platforme industriale (VICTORIA Fagaras, Codlea, Tohanu Vechi, Zarnesti, Bod, Isalnita, Craiova etc.);
– poluarea cu produse menajere si produse rezultate din activitatea zootehnica (substante organice, compusi azotici, bacterii etc.) a apelor subterane din zona unor mari orase (Pitesti, Oradea, Bucuresti, Cluj, Suceava etc.) si din zona marilor complexe zootehnice (Carei, Palota, Cefa, Halciu, Bontida, Bailesti, Beregsau).

Articole similare

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,101FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente