„Cel mai mare beneficiu pentru UE de pe urma aderarii Romaniei este biodiversitatea de neegalat intre statele membre„, imi spunea in primavara 2006 Comisarul de la Directoratul General pentru Mediu al Comisiei Europene, domnul Stavros Dimas in vizita la Bucuresti. Declaratia domniei sale a venit in preajma aderarii la UE cand legislatia comunitara oferea Romaniei speranta ca exploatarile forestiere si constructiile aberante vor fi stopate. Ne place sa ne promovam gradina carpatina, dar adevarul este ca salbaticia naturii de care inca ne bucuram este pe terminate si pe cale sa devina cu adevarat o gradina artificiala in care asfaltul, cimentul, gondolele, drujbele si pustile reinventeaza peisajul in mod banal.
In anul 2004 mai existau in tara noastra 220.000 ha de paduri virgine (doar trupuri mai mari de 50 ha), potrivit studiului realizat de Iovu-Adrian Biris si Peter Veen pentru Veen Ecology. In acest studiu care a fost pus si la dispozitia Ministerului Mediului a fost prezentat si un plan de actiune care trebuia concretizat printre altele prin includerea padurilor virgine in parcuri nationale. Suntem in toamna anului 2010 si situatia s-a schimbat. Nu numai ca doar 75% dintre padurile virgine nu sunt protejate de lege, dar multe au disparut sau sunt taiate la ras chiar in acest moment.
Despre paduri virgine
Primele semne ca suntem intr-o padure virgina sunt prezenta arborilor seculari si in general copacii de toate varstele, a trunchiurilor uscate in picioare sau prabusite si coronamentul stratificat al arborilor, dominat de exemplare foarte inalte ce strajuiesc zona. In al doilea rand, in astfel de paduri nu se intalnesc urme ale prezentei oamenilor (taieri de arbori, infrastructura, pasunat etc), solurile sunt intacte si se remarca existenta speciilor santinela de flora si de fauna. De exemplu, prezenta ursului brun in Carpati poate fi asociata cu existenta de trupuri vaste de paduri virgine.
Importanta
Padurile virgine includ populatii bogate de specii de plante si animale datorita stabilitatii indelungate a padurii. Speciile rare de aici depind in totalitate de conditiile oferite de aceste paduri. Padurile virgine reprezinta un rezervor pentru specii care nu pot prospera sau care nu se pot regenera in paduri tinere. Totodata, padurile virgine protejeaza sursele de apa si le pastreaza curate. In plus, in astfel de paduri sunt stocate cantitati impresionante de carbon atat deasupra solului cat si dedesubt (humus, turbarii etc). Distrugerea acestor paduri conduce la eliberarea masiva de gaze cu efect de sera si la amplificarea riscurilor cauzate de schimbarile climatice la nivel local si global.
Poienile din padurile virgine sunt arii de o importanta esentiala pentru crearea si mentinerea diversitatii speciilor si a arborilor de varste diferite. Acestea iau nastere odata cu moartea arborilor ca urmare a unor calamitati naturale (doboraturi de vant, incendii si boli). Doar in aceste poieni se instaleaza anumite specii de plante erbacee.
Lemnul mort
Butucii si cioatele arborilor morti, dar care inca sunt ridicati la verticala reprezinta o sursa de hrana si de adapost pentru multe specii. De exemplu, ciocanitoarea depinde de acest lemn mort pentru a se hrani, iar unele bufnite sau lilieci isi fac adapostul sau chiar se imperecheaza in scorburile acestora.
Lemnul mort de la arborii deja prabusiti contribuie la fixarea unei cantitati mari de carbon in sol, ofera un substrat bogat pentru muschi, fungi, pentru puietul din care vor aparea viitori arbori si creaza un microhabitat pentru microorganisme.
Functiile padurilor virgine:
– repere istoric pentru biodiversitate;
– resurse de gene, de specii si de ecosisteme reprezentative;
– referinta naturala pentru paduri exploatate;
– resursa de informatii stiintifice;
– conservarea ecosistemelor adaptate la calamitati naturale.
Intr-una din excursiile mele din toamna acestui an in Retezat, am traversat muntii de la nord la sud si am avut bucuria sa revad paduri virgine bine protejate. De departe, luminate de soarele timid de toamna padurea de fag cu exemplare cu varste de peste 200 de ani oferea culori aproape ireale din gama de galben si de rosu. Palcuri de brazi si molizi batuti de vant si cocosati de zapezi ieseau deasupra fagilor ca niste lumanari. Intrand in padure am parasit complet orice legatura cu influenta omului si am simtit prezenta sutelor de vietuitoare de acolo, unele curioase sa ne vada (jderi, veverite, vidre, capre negre si vulpi), altele care ne-au lasat in locurile cu noroi urme inconfundabile (urs, lup, ras, caprior, cerb, mistret, pisica salbatica).
Continuand drumetia, imediat dupa ce am traversat si Retezatul Mic, am trecut de limita Parcului National si am vazut efectele distructive ale achizitionarii de mii de hectare de paduri virgine a unei firme austriace, care a si inceput sa puna la pamant arborii. Si asta se intampla chiar in zone de acces in Parcurile Nationale Retezat si Domogled oferind vizitatorilor o imagine dezolanta. S-a infiintat in aceasta zona situl Natura 2000, dar care nu pare sa stavileasca pofta austriecilor de lemn bun. Asa arata toamna pentru multe dintre padurile virgine din Romania care par sa prinda primavara urmatoare in mobila vieneza.
Gabriel Paun
Coordonator Media si Campanii
