Zeci de hectare de terenuri arabile din jurul depozitului de deseuri de la Muchea sunt acoperite aproape permanent de pungi si ambalaje de plastic

Zeci de hectare de terenuri arabile din jurul depozitului de deseuri de la Muchea sunt acoperite aproape permanent de pungi si ambalaje de plastic

Zeci de hectare de terenuri arabile din jurul depozitului de deseuri de la Muchea, administrat de firma „Tracon”, sunt acoperite aproape permanent de pungi si ambalaje de plastic, imprastiate de vant * teoretic, depozitul ar trebui sa fie „ecologic”, deci cat se poate de prietenos cu mediul * din pacate, situatia din teren arata exact contrariul * administratorii depozitului spun ca nu exista o solutie tehnica pentru ca vantul sa nu mai imprastie ambalajele de plastic * „Singura metoda este colectarea selectiva a deseurilor, astfel incat pungile sa nu mai ajunga la depozit”, spune conducerea firmei „Tracon” * in Braila, colectarea selectiva este, insa, abia la inceput, iar firmele care preiau deseurile reciclabile oricum nu se ating de pungile de plastic, pentru ca nu le pot valorifica

Teoretic, cand spui „depozit ecologic de deseuri” te gandesti la o groapa de gunoi moderna, cu un impact minim asupra mediului inconjurator. Braila se poate lauda ca a fost printre primele orase din tara care au dispus de un astfel de depozit ecologic. Este vorba, bineinteles, de cel inaugurat in urma cu circa zece ani de firma „Tracon”, la circa 7 kilometri de municipiu, langa satul Muchea, pe vremea cand patronul acestei firme, Mihai Manea, era puternic implicat politic. De altfel, dupa inaugurarea depozitului ecologic, Manea a ocupat functia de prefect al Brailei, in timpul guvernarii PSD. Ulterior, acesta a iesit din politica si s-a axat pe afaceri.
In prezent, la depozitul ecologic de la Muchea ajung deseurile colectate din municipiu, precum si din alte cateva comune din judet. In curand, insa, toate deseurile colectate din judet vor ajunge la depozitul firmei „Tracon”, deoarece normele europene nu mai permit folosirea gropilor clasice de gunoi. Pentru firma lui Mihai Manea, asta nu poate fi decat benefic, avand in vedere ca pentru fiecare tona de gunoi adusa la depozit se incaseaza o anumita suma. In prezent, taxa este de 45,42 lei per tona. Anul trecut, numai din municipiu au ajuns la depozitul de la Muchea aproape 50.000 tone de deseuri. Se poate spune, asadar, ca, din punct de vedere economic, depozitul ecologic al firmei „Tracon” este o afacere destul de profitabila. In ceea ce priveste protectia mediului, insa, se dovedeste ca acest depozit nu prea isi respecta titulatura de „ecologic”. Asta fiindca, de cate ori bate vantul, pe o raza de cel putin 5 kilometri in jurul sau, campul se umple de pungi si ambalaje din plastic. Oricine circula cu masina pe drumul national 23 Braila – Focsani, poate remarca, la doar cativa kilometri distanta de Braila, un peisaj absolut dezolant, cu gramezi de pungi de plastic agatate in vegetatia din camp si de pe marginea soselei. Fiecare rafala de vant ridica in aer pungi si sacose, rostogolindu-le prin curentii de aer intr-un dans pe cat de hidos, pe atat de insalubru.
Denumirea de „depozit ecologic” vine de la faptul ca gunoiul dus acolo este pus in niste gropi denumite tehnic „celule”, care, dupa ce se umplu, sunt izolate cu folii speciale, apoi sunt acoperite cu pamant, in asa fel incat terenul respectiv sa poata avea diverse utilizari chiar daca sub el sunt stranse sute de mii de metri cubi de gunoaie. In prezent, dupa mai bine de zece ani de folosire, celula nr. 1 a depozitului de la Muchea, intinsa pe 3,1 ha, este pe punctul de a se umple. In total, au incaput acolo peste 506.000 metri cubi de deseuri. Directorul economic al firmei „Tracon”, Gheorghe Cioaca, ne-a declarat ca in vara acestui an, celula 1 va fi acoperita cu pamant, apoi va fi inaugurata celula 2 a depozitului, care se intinde pe 2,8 ha si va avea capacitatea de 816.000 mc, deoarece este mai adanca. In momentul cand va fi data in folosinta aceasta celula, este posibil ca problema pungilor suflate de vant in afara depozitului sa se mai estompeze, dat fiind ca deseurile vor ajunge la fundul noii gropi si nu se vor mai afla la suprafata, cum se intampla acum, cand vechea celula este plina pana la limita superioara. Rezolvarea problemei nu va fi, insa, una definitiva. „Practic, nu exista o solutie tehnica prin care sa putem impiedica aceste pungi sa fie luate de vant. Tot ce putem face este sa iesim, periodic, pe campul din jurul depozitului si sa le adunam. Partea proasta este ca, dupa numai cateva zile, campul se incarca din nou de pungi”, ne-a declarat directorul Cioaca.

 

Pungile se imprastie pe o raza de cativa kilometri in jurul depozitului ecologic

Zeci de hectare arabile afectate de deseurile din plastic

 

Directorul economic al „Tracon” ne-a informat ca ultima actiune de ecologizare a terenurilor agricole invecinate cu depozitul ecologic s-a desfasurat chiar saptamana trecuta, dupa ce toti fermierii si-au dat acceptul sa se intre pe culturile lor. Au iesit pe camp circa 50 de oameni, parte din ei angajati ai „Tracon”, parte angajati ai firmei de salubritate „Eco”, imprumutati contra cost de administratia depozitului ecologic. A durat mai multe zile pana au reusit sa stranga toate pungile, insa dupa vantul care a batut luni, 26 martie, zona s-a umplut din nou de deseuri din plastic. Pe langa aspectul inestetic, pentru proprietarii fermelor invecinate cu depozitul „Tracon” prezenta bucatilor de plastic pe solele agricole inseamna culturi partial compromise. „Nu putem sa semanam si nici sa prasim corespunzator din cauza acestor pungi imprastiate pe tot campul. E adevarat ca cei de la groapa ecologica ies si le aduna, odata la cateva saptamani. Pana acum s-a putut fara probleme, insa de acum incolo, dupa ce rasar culturile, daca intra zeci de oameni sa le calce in picioare, nu este bine deloc”, ne-a spus Maria Nistor, sotia administratorului unei ferme situate peste sosea, vizavi de depozitul ecologic. Potrivit acesteia, ambalajele imprastiate de vant afecteaza zeci de hectare de teren arabil, de la mai multe ferme din zona.
Cel putin in viitorul apropiat, supliciul fermierilor nu va inceta. Faptul ca nu exista o solutie tehnica pentru mentinerea ambalajelor de plastic in incinta gropii de gunoi este acceptat inclusiv de Garda de Mediu Braila. Comisarii acestei institutii au efectuat un control la depozitul ecologic, pe 27 martie, in urma caruia s-a constatat situatia din camp, insa nu s-a aplicat nicio sanctiune. „Singura masura care s-a putut lua a fost sa li se impuna ca pana la 2 aprilie, suprafetele agricole invecinate sa fie curatate de deseurile din material plastic”, ne-a informat Daniela Agache, prim comisar al Garzii de Mediu Braila.
„Tehnic vorbind, este imposibil sa stopam acest fenomen! Am inaltat, pe anumite portiuni, pana la 3 – 4 metri gardul depozitului, dar fara niciun efect. Avem contract si cu o firma care vine sa colecteze materialele reciclabile aduse de operatorii de salubritate. Firma respectiva aduna, insa, doar sticlele PET, fiindca pungile de plastic nu pot fi valorificate, deocamdata. Tehnologia pe care o folosim noi la acest depozit este similara cu cele folosite in Germania. Am vizitat o astfel de locatie din aceasta tara si n-am vazut niciun ambalaj din plastic suflat de vant. Cand l-am intrebat pe administrator cum reuseste sa impiedice acest lucru stiti ce mi-a raspuns? Ca la ei deseurile sunt colectate selectiv, iar pungile si ambalajele din plastic nu ajung la groapa de gunoi, sunt duse direct la fabricile de reciclare. Deci, singura modalitate pentru a rezolva problema este colectarea selectiva!”, ne-a declarat directorul economic al firmei „Tracon”.

 

Asa arata canalele de irigatii din apropierea depozitului

Colectarea selectiva: mai e mult pana departe!

 

Daca doar colectarea selectiva a deseurilor este solutia pentru stoparea mizeriei din jurul depozitului ecologic de la Muchea, atunci va mai curge multa apa pe Dunare pana cand aceasta problema va fi rezolvata! La Braila se incearca de ceva timp sa se puna pe picioare un astfel de sistem, insa mai e mult de lucru, inclusiv la mentalitatea populatiei si chiar a angajatilor firmelor de salubrizare. Dupa cum se stie, in municipiu actioneaza trei operatori care strang deseurile de la populatie: „Braicata”, RER si „Eco”. Toti acestia sunt coordonati de Serviciul de Utilitate Publica, Administrare si Gospodarire Locala (SUPAGL).
Directorul SUPAGL, Dan Apostol, ne-a informat ca, urmare a Legii 132 din 2010, privind colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice, si a Legii 211 din 2011, privind colectarea selectiva de la populatie, toate cele trei firme de salubritate au incheiat protocoale cu parteneri economici care sa preia spre valorificare deseurile reciclabile. „Braicata” a incheiat un astfel de protocol inca din 2009, inainte de aparitia legilor amintite mai sus, cu firma bucuresteana „Ecorom Ambalaje” SA.
„Eco” SA a facut in 2011 un contract cu SC „Ecologic 3R” SRL Braila, iar RER a contractat, tot in 2011, SC „Saventura” SRL Braila. Un protocol pentru predarea deseurilor reciclabile a facut, anul trecut, si firma „Tracon”, in calitate de administrator al depozitului ecologic. Cei de la „Tracon” au decis sa colaboreze cu firma „Comagra” din Babadag.
Rezultatele selectarii colective a desurilor reciclabile de la populatia Brailei nu au fost prea spectaculoase, pe parcursul anului trecut. Astfel, toti cei trei operatori de salubritate au reusit sa stranga in total 85 tone de hartie, 4 t de mase plastice si 20 t de sticla. Asta in timp ce „Tracon” a predat, de la depozitul ecologic, 242 t de plastic, constand insa doar in sticle PET, nu si in pungi si ambalaje, despre care, reamintim, directorul economic Cioaca, spunea ca in prezent nu prezinta interes pentru ca nu pot fi revalorificate, ca PET-urile. De altfel, si directorul SUPAGL, Dan Apostol, ne-a informat ca firmele cu care lucreaza operatorii de salubritate sunt interesate sa preia doar PET-uri si folii de plastic, nu si pungi, care sunt prea subtiri, plus ca nu se pot compacta, deci sunt foarte greu de transportat. Pe scurt, nu au valoare economica… Deci, oricum ar fi, de pungile din jurul depozitului ecologic nu putem scapa!

Periodic, administratorii depozitului scot zeci de oameni pe camp, pentru a aduna deseurile din plastic imprastiate de vant

Revenind la stadiul colectarii selective, lucrurile au stat ceva mai bine in ceea ce priveste deseurile reciclabile adunate de la institutiile publice: pe parcursul anului trecut au fost colectate, in total, 5.000 t de mase plastice, hartie, sticla si deseuri electrice si electronice. Institutiile publice sunt determinate sa colecteze selectiv si prin prisma faptului ca sunt controlate periodic de autoritatile de mediu. Garda de Mediu Braila a inceput, de exemplu, recent, un control tematic privind colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice, care va dura pana in ultima decada a lunii aprilie. Prim-comisarul Daniela Agache ne-a informat ca sefii acelor institutii unde nu se aplica prevederile legale in domeniul colectarii deseurilor sunt pasibili de amenzi cuprinse intre 500 si 1.000 lei.
In ceea ce priveste persoanele fizice, directorul SUPAGL, Dan Apostol, ne-a declarat ca operatorii vor incerca anul acesta sa determine cat mai multi braileni sa predea hartia, plasticul si sticla in saci separati, pentru a putea fi trimise la reciclat. In acest sens, asociatiile de proprietari vor primi din partea operatorilor recipiente pentru colectarea selectiva, iar brailenii care locuiesc la curti vor primi saci. Actiunea este, insa, abia la inceput. Reprezentantul firmei RER, Alin Cazacu, ne-a declarat ca, pana in prezent sistemul colectarii selective a fost implementat in proportie de 20% pe sectorul deservit de aceasta societate, adica in cartierele Obor, Hipodrom, Chercea si Lacu Dulce. Prin implementarea sistemului, reprezentantul RER intelege, printre altele, dotarea asociatiilor de proprietari cu pubele speciale. Cazacu spune ca, pana la sfarsitul anului, colectarea selectiva sa functioneze in proportie de suta la suta pe sectorul RER.
Chiar daca unii braileni vor fi greu de convins sa puna hartia, plasticul si sticla in saci separati, altii abia asteapta sa se implementeze acest sistem. Printre acestia, sunt persoane care au inceput deja sa scoata in fata portii deseurile menajere separate de hartie si plastic. Se pare, insa, ca unii angajati ai firmelor de salubritate inca nu au asimilat conceptul de colectare selectiva. „Pe strada noastra sunt mai multi vecini care au incercat sa puna hartia deoparte, plasticul deoparte, iar gunoiul menajer deoparte. N-au avut succes, fiindca angajatii de la salubritate au aruncat totul laolalta in masina de gunoi. E evident ca muncitorii respectivi nu s-au prins cum sta treaba cu colectarea selectiva…”, ne-a spus Daniela M., o locatara a strazii Nufarului din cartierul Chercea. Strada respectiva se afla pe sectorul firmei RER. „Mai avem de lucru, inclusiv cu mentalitatile angajatilor nostri!”, ne-a spus Alin Cazacu, seful acestei firme, cand i-am adus la cunostinta sesizarea venita din partea locatarei respective.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *