AB/ADSORBANTI DE PRODUSE PETROLIERE DEVERSATE ACCIDENTAL IN MEDIU ( continuare – partea a II a ) Partea intai se gaseste la adresa http://www.ecomagazin.ro/abadsorbanti-de-produse-petroliere-deversate-accidental-in-mediu/

In tab.2. sunt prezentate cateva din caracteristicile si eficienta unor absorbanti functie de mediul in care sunt utilizati ( apa, sol/subsol, zapada/gheata etc. ).

Din datele prezentate in acest tabel reiese faptul ca absorbantii 100 % naturali biodegradabili, pe baza de turba, sunt recomandati pentru interventiile de depoluare a solului/subsolului si numai in cazuri cu totul exceptionale, pe suprafata apelor ( daca totusi se folosesc absorbanti biodegradabili recuperarea a acestora dupa utilizarea pe apa trebuie sa se efectueze imediat si obligatorie : recomandarea nu este necesara colectarea lor ( a absorbantilor biodegradabili ) din teren este complet gresita si trebuie eliminata, cat mai curand posibil, din caracteristicile prezentate in prospectele acestor absorbanti).

” Once sorbents have been used to recover oil, they must be removed from the water and properly disposed of on land or cleaned for re-use „. „Odata ce sorbantii au fost folositi la recuperarea produsului petrolier, ele trebuie indepartate de pe apa si depozitate cum se cuvine pe teren sau sa se curate pentru a fi reutilizate „.

tabel-bio.jpg

Tabelul 2. Analiza comparativa a diverselor categorii de absorbanti

Absorbantii 100% naturali biodegradabili sunt, intr-adevar, oleofili, dar numai partial hidrofobi ( tab. 1 si 2 ).

Utilizarea absorbantilor biodegradabili pe suprafata apelor, in cazuri extreme, trebuie insotita obligatoriu de recuperarea si indepartarea imediata a lor din acest mediu.

Nerecuperarea de pe apa si sol/subsol determina mentinerea poluarii cu produse petroliere in zona poluata sau, mai grav, determina aparitia unei poluari secundare, in acelasi loc sau in locuri diferite mult mai daunatoare si periculoasa decat poluarea initiala.

Agregatele de produs absorbant 100 % natural biodegradabil formate pe suprafata apei si nerecuperate in timp se depun pe fundul bazinului acvatic afectand astfel toate organismele acvatice care traiesc in masa sedimentelor neconsolidate.Fenomenul este mult mai complex, aglomeratele de absorbant/produs petrolier depuse pe fundul bazinului acvatic intra in procesul de degradare numai dupa un timp de 90 – 120 de zile si nu se realizeaza complet dupa 120 de zile asa cum se arata in diferite materiale (” ENVIROPEAT se biodegradeaza prin activitatea microbiana, in maximum 120 zile”)..

Realitatea este ca, produsul absorbant 100 % natural biodegradabil se degradeaza primul si cu mult timp inaintea produsului petrolier, degradarea ultimului component (produs petrolier ) s-a demonstrat stiintific ca este de mica intensitate.Dupa degradarea absorbantului 100% natural biodegradabil cantitatea de produs petrolier ramasa nedegradata pe fundul bazinului acvatic se ridica incet, incet la suprafata apei.

In sustinerea celor prezentate anterior, va aducem la cunostinta un caz concret petrecut in judetul Botosani unde absorbantul 100 % natural ( rumegus ) s-a degradat pe fundul apei si produsul petrolier partial biodegradat s-a ridicat la suprafata dupa o perioada de cca.8 ani de la interventie ( rumegusul este un absorbant 100 % natural biodegradabil comparabil cu absorbantii pe baza de turba )

In Romania utilizarea absorbantilor pe baza de turba, din import si indigeni, este larg raspandita si in cantitati imense ( peste 85 – 90 % din cantitatile utilizate si numai restul de 10 – 15 % absorbanti sintetici, desi s-a demonstrat practic ca absorbantii sintetici sunt incontestabil mult mai recomandati in interventiile de depoluarea a mediului acvatic de produsele petroliere deversate accidental).

In sprijinul afirmatiilor de mai sus sunt prezentate in continuare cateva exemple de utilizare, pe Dunare, raurile interioare si in apele marine din dreptul litoralului romanesc, a materialelor absorbante biodegradabile :

  • Prima poluare s-a inregistrat cand un echipaj fluvial al politiei de

frontiera Mehedinti a observat o pelicula subtire de petrol ce se intindea intre kilometri fluviali 817 si 853, respectiv in dreptul localitatilor mehedintene Pristol si Gruia si, pe alocuri, avea o latime de 30 de metri. Echipele de interventie au actionat pentru a reduce efectul poluarii imprastiind substante biodegradabile tip Spillsorb” (Ziua, 4 Octombrie 2006 ).

  • „Au continuat actiunile autoritatilor romane in vederea eliminarii

efectelor poluarii accidentale a fluviului Dunarea, masurile luate fiind urmatoarele:

– s-au realizat baraje gonflabile pentru protejarea prizelor de apa din Oltenita, Turnu Magurele si Calarasi (Chiciu) ;

– s-a intervenit cu detergent biodegradabil si material absorbant (spillsorb) in cantitate de 400 kg pentru neutralizarea irizatiilor de produse petroliere, cu aspect discontinuu, iar pe parcursul noptii in zona portului Corabia au fost imprastiate 3 tone de material absorbant ” (INFORMARE privind actiunile intreprinse pentru diminuarea efectelor poluarii accidentale a fluviului Dunarea (6 octombrie 2006)

  • ” In varianta vecinilor sarbi, pata de petrol este lunga de 300 de metri

si lata de 50 de metri, dar masuratorile facute si de romani si de bulgari arata ca unda de poluare se intinde pe mai mult de 50 km.

Directorul Directiei Apelor „Jiu”, a declarat ca „Sunt in jur de 50 de oameni care actioneaza in aceste localitati. Din salupe ale Administratiei Nationale Apele Romane sunt imprastiate substante biodegradabile, cantitatea folosita pana in acest moment fiind de aproximativ 2 (doua ) tone” (Evenimentul Zilei – 02-04-2007).

· ” Pata de combustibil, produsa dupa ce nava Multitrader, sub pavilion

cambodgian, s-a scufundat in zona statiunilor Jupiter si Costinesti s-a extins pe o lungime de aproximativ 10 kilometri.

In zona afectata s-a deplasat o nava a Politiei de Frontiera cu un reprezentant al Administratiei Nationale Apele Romane- DADL Constanta, care a prelevat probe de apa de pe suprafata respectiva, iar patru nave de interventie ale Agentiei Romane de Salvare a Vietii pe Mare au imprastiat produs absorbant biodegradabil ( nerecuperat fiindca in mare este foarte greu sa recuperezi un astfel de absorbant), pentru a diminua poluarea ” ( 27 Iulie 2007 ).

  • – Operatiunile de curatare a raului Dambovnic au fost initiate dupa

producerea unui incident la Suseni, un lac de acumulare a apelor reziduale tratate biologic al Combinatului Arpechim. Ca urmare a spargerii stavilarului, din lacul pentru depozitarea apelor reziduale tratate au fost deversate sedimente si noroi, care contineau o cantitate redusa de reziduuri petroliere.

De-a lungul raului, spre Gratia, au fost construite baraje in care au fost plasate circa 15.000 de kg de materiale absorbante biodegradabile, in vederea colectarii reziduurilor petroliere. Operatiunile de curatare s-au efectuat pe o distanta de circa 35 de kilometri de-a lungul raului Dambovnic, intre localitatile Suseni si Slobozia ” ( SMART financial – www.SMARTfinancial.ro,2007 ).

  • ” Pe un rau din Giurgiu curge petrol de la ARPECHIM, SGA Giurgiu este

pregatit pentru a actiona cu 20 de oameni, 100 metri liniari de baraj absorbant, 600 kilograme de spill sorb (un material absorbant pentru produse petroliere) si 25 de baloturi de paie ” (Rompres : 28 februarie 2007 ).

  • ” Pentru stoparea poluarii raului Sabar din judetul Arges, echipele

poluatorului SC Petrom S.A. si ANAR au realizat un numar de 10 baraje din paie si materiale absorbante in sectiunea podului din localitatea Crangurile. Se actioneaza pentru curatirea malurilor cu o echipa formata din 20 de oameni, 50 saci ( cca 1000 kg ) cu materiale absorbante si doua vidanje „(28.01.2008 ).

  • Pata de titei se intinde pe o lungime de 200 de metri si o latime de

aproape sase metri. O echipa de inspectori de la Directia Apelor Dobrogea Litoral s-a deplasat in zona, iar intre timp, firma de depoluare S.C. Oil Depol S.R.L actioneaza cu materiale biodegradabile si substante absorbante ” (Poluare cu titei pe canalul Poarta Alba Midia Navodari, 14 Ianuarie 2008 ).

  • ” Pata de petrol de pe Dunare avea o lungime de 200-250 de metri si

o latime de 10-15 metri si se cantonase in zona pontoanelor 1, 2 si 3. Mai multe echipe de specialisti de la Societatea de Gospodarire a Apelor Drobeta Turnu Severin si Apele Romane Mehedinti au actionat, in jurul orei 10.00, pentru a inlatura efectele poluarii, folosind 9 (noua ) saci ( cca. 180 kg ) de substanta biodegradabila de tip „Spilsorb„( 21 Februarie 2008, Sursa : Rol. Ro ).

  • ” Inca din cursul zilei de ieri, formatia Administratiei Nationale

„Apele Romane” – Directia Apelor Jiu- Sistemul Gospodarire Apelor Mehedinti a intervenit imediat pentru depoluare, utilizandu-se cca. 20 kg de substante biodegradabile”( 09 Februarie 2008 ).

  • „Potrivit autoritatilor, Romania a folosit pentru stoparea poluarii de

pe Dunare aproximativ 15,5 tone de material absorbant biodegradabil de tip spillsorb si 1,6 km de baraje plutitoare.In plus, Romania a donat Bulgariei 6,5 tone de Spill Sorb „, „Administratia Nationala „Apele Romane” informeaza ca, in zona Bechet s-a constatat o poluare cu uleiuri minerale si combustibil, provenita de la vasele care tranziteaza Dunarea. Echipele Administratiei Nationale „Apele Romane” s-au deplasat imediat intre localitatile Rast si Bechet (km 740-680) si, pana la aceasta ora, au aruncat manual 15 saci ( cca. 300 kg ) cu material spillsorb biodegradabil, de pe maluri si din salupa Politiei de Frontiera. „S-au pregatit pentru depoluare baraje absorbante si alti 15 saci ( cca. 300 kg ) de absorbant biodegradabil(FLUX – 28 aprilie 2008 ).

  • · „Poluarea de pe Dunare a fost stopata, in urma aruncarii a 25 de saci

( cca. 500 kg si nu 75 kg ) de material spillsorb, (adica 75 kg ? de spillsorb), de catre doua formatii de la Administratia Nationala „Apele Romane”- Directia Apelor Jiu, cu ajutorul celor doua ambarcatiuni de la Politia de Frontiera ” ( informeaza un comunicat de presa remis AMOS News. ).

  • „O poluare cu hidrocarburi a fost descoperita,de autoritatile navale

constantene in largul Marii Negre, la o distanta de 37 de kilometri de Capul Midia ” (transmite corespondentul ROMPRES ).

Daca facem un calcul simplu reiese ca in perioada 2006 – 2008 s-au utilizat pe Dunare, raurile interioare din tara si in apele marine din dreptul litoralului romanesc, o cantitate imensa de cca. 40 tone ( 40.000 kg ) de absorbant natural biodegradabil.

Cantitate rezultata din calcul este cu mult mai mica decat cea reala folosita in aceeasi perioada de timp pe intreg teritoriul Romaniei. Sa presupunem, prin absurd, ca numai aproximativ o jumatate din aceasta cantitate a fost recuperata dupa utilizare.

Verificarea cantitatii de materiale absorbante, bio/nebiodegradabile, intrata in tara, cantitatile folosite in interventii de depoluare precum si cantitatile de aglomerat, produs absorbant/produs petrolier, recuperate, incinerate sau depozitate, se poate realiza foarte usor prin solicitarea de catre organelor abilitate locale si centrale de mediu distribuitorilor si utilizatirilor a cantitatilor livrate beneficiarilor, a celor recuperate dupa folosire si livrate societatilor care sunt autorizate sa incinereze astfel de deseuri ( Lafarge, Hoghiz etc.).

Dar,si – a pus oare cineva intrebarea : ce s – a intampla cu cele cca. 40 tone aglomerat de absorbant biodegradabil/produs petrolier sau numai cu cele cca. 20 tone de material absorbant biodegradabil/produs petrolier care se presupune ca nu s-a degradat pe fundul apei in perioada de 11/2 – 2 ani de la utilizare ?.

Asa zisii specialisti vor sari imediat si vor argumenta teoretic ca aceasta imensa cantitate de absorbant s-a biodegradat in timp.

Poate afirma cineva cu certitudine ca intr-adevar a avut loc degradarea totala sau partiala a cantitatilor imense de aglomerate absorbant/produs petrolier si in cat timp a avut loc?

Imaginati-va numai ce aport de substante organice si minerale ( poluanti organici si minerali ) ar fi primit sau primesc continuu apele Dunarii, raurile interioare si in final apele marine litorale din dreptul litoralului romanesc prin biodegradarea acestor aglomerate, absorbant/produs petrolier.

In literatura de specialitate se arata ca biodegradarea acestor materiale absorbante poate incepe numai dupa un interval de 90 – 365 de zile de la data la care acestea ajung in mediu si in conditii cu totul speciale.

Deci, in perioada 2006 – 2008 nu se puteau distruge in totalitate cele 40 tone sau numai 15 tone material absorbant biodegradabil presupuse ca s-au degradat.

Nenorocirea este ca, mai devreme sau mai tarziu, aceste materiale absorbante folosite pentru depoluarea apelor din Romania, a apelor Dunarii si a raurilor riverane acesteia depuse pe fund nu se degradeaza si spalate in timp, partial sau total, de produsele petroliere cu care sunt imbibate sunt transportate in apele Marii Negre, iar in final sunt depozitate pe plajele turistice romanesti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here