Combustibilii fosili sunt, la ora actuala, una dintre cele mai raspandite surse de energie in lumea moderna in care traim. Multe dintre activitatile pe care le desfasuram in fiecare zi, de la mersul cu masina la prepararea cinei, sunt direct dependente de un tip sau altul de combustibili fosili, fie ca este vorba despre gazele naturale, despre carbune sau despre petrol. Spre deosebire de sursele de energie regenerabila – numite si “verzi” – combustibilii fosili genereaza si un impact asupra aerului in momentul in care sunt utilizati. Prin arderea lor, in atmosfera se imprastie particule de praf si gaze cu efect de sera. In plus, nici extractia lor din subteran nu este tocmai curata, in mediul inconjurator raspandindu-se compusi organici volatili precum benzenul, un cancerigen cunoscut. Din aer, poluantii pot ajunge in organismele umane.
Energia „verde”, precum cea solara sau cea eoliana, este mai prietenoasa si cu sanatatea oamenilor. Deocamdata insa, multi experti considera ca energiile regenerabile sunt prea scumpe pentru ca statele sa isi permita la ora actuala sa inlocuiasca total combustibilii fosili cu noile forme de energie. Exista si problema intermitentei energiei alternative (vantul nu bate incontinuu, soarele nu straluceste noaptea sau cand este innorat).
Pe de alta parte, combustibilii fosili au costuri mai reduse, dar vin la pachet cu o serie de efecte nedorite asupra sanatatii.
Un studiu care a evaluat efectele generarii de electricitate asupra sanatatii publice in Europa a estimat numarul de decese provocate de poluarea aerului cauzata de arderea combustibililor fosili. Potrivit calculelor, carbunele cauzeaza, in medie, 24,5 decese pe TWh (terawatt-ora, unitate de masura a energiei), iar petrolul 18,4 decese pe TWh. Prin comparatie, gazul natural – deoarece arde mai curat si trimite in aer o cantitate mai mica de particule de praf si de gaze de sera – cauzeaza, in medie, 2,8 decese. Energia nucleara produce si mai putine decese pe TWh: 0,052.
In ceea ce priveste decesele provenite din accidente la locul de munca, tot carbunele este cel mai nociv, cu 0,1 decese pe TWh. Gazul este cauza a 0,001 decese pe TWh, iar energia nucleara a 0,019 decese.
Datele oficiale ale guvernului american arata ca, in anul 2007, rata accidentelor mortale petrecute in SUA in sectorul mineritului de carbune a fost de 24,8 decese la 100.000 de muncitori angajati cu norma intreaga, fata de 13,3 decese in cazul extractiei petrolului si a gazelor naturale. In industria privata in totalitatea ei rata deceselor a fost de 4,3 la 100.000.
Cancerul de san, provocat de gazele de sist?
O informatie prezentata in documentarul „Cerul este roz”, o continuare la „Gasland” realizata de regizorul Josh Fox, s-a raspandit rapid in mediul online, creand panica in randul femeilor. In filmul sau, Fox sustine ca exploatarea gazelor de sist cauzeaza cancer la san. Drept dovada, el citeaza un articol de presa aparut in publicatia locala „Denton Record-Chronicle” sub semnatura jurnalistei Peggy Heinkel-Wolfe.
Conform datelor prezentate in articol, rata cazurilor de cancer la san din 6 comitate din Texas crescuse cu doua cazuri la 100.000 de locuitori in intervalul 2005 – 2008.
Articolul preciza ca rata bolii era mai scazuta in restul statului Texas decat in cele 6 comitate (Denton, Hood, Johnson, Parker, Tarrant si Wise), acestea fiind comitatele in care se desfasura cea mai intensa activitate de exploatare a gazelor de sist din formatiunea Barnett. Articolul cuprindea si informatia ca, in ciuda cresterii, rata din cele 6 comitate era mai mica decat cea nationala.
In realitate insa, o crestere de cateva cazuri este prea mica pentru ca specialistii sa poata atribui o semnificatie clara unei astfel de variatii statistice.
Din datele oficiale referitoare la statul Texas, disponibile pe site-ul cancer-rates.info, nu reiese o evolutie unitara a ratelor cancerului la san in cele 6 comitate mentionate, in perioada anilor 2005 – 2011 (2011 este ultimul an pentru care datele sunt disponibile online). De pilda, in comitatele Johnson, Tarrant si Hood rata cancerului la san a scazut in 2011 fata de 2005 (de la 106,8 cazuri la 100.000 de locuitori la 103,5; de la 110,2 la 109,1; respectiv de la 199,4 la 152,6). In schimb, in comitatele Denton, Wise si Parker a crescut (de la 100,4 la 107,6; de la 68,9 la 131,4; respectiv de la 131,5 la 159,1).
Intr-un articol publicat de Associated Press, cercetatorii intervievati desfiinteaza mitul potrivit caruia fracturarea hidraulica a fost asociata cu rate crescute de cancer de san. Simon Craddock Lee, profesor de antropologie medicala la Southwestern Medical Center din cadrul Universitatii din Texas, Dallas, a explicat ca afirmatiile sustinute de Josh Fox reprezinta „un caz tipic de eroare ecologista” deoarece militantii sugereaza in mod gresit ca aceasta boala (cancerul la san) ar fi legata de un singur factor. De fapt, dieta, stilul de viata si accesul la ingrijire medicala joaca si ele un rol foarte important, alaturi de factorii genetici.
Cat de periculos este traiul langa o exploatare? Dar langa autostrada?
Un studiu din 2012 realizat de Scoala de Sanatate Publica din Colorado din cadrul Universitatii din Colorado, avand-o pe Lisa McKenzie ca autor principal, a evaluat riscul reprezentat pentru sanatatea umana de emisiile rezultate din exploatarea resurselor neconventionale de gaz.
Scopul studiului a fost acela de a estima riscurile pentru sanatate reprezentate de expunerea la emisiile unei exploatari de gaze naturale din comitatul Garfield, Colorado. Cercetatorii au estimat riscul de a face cancer si alte boli pentru doua populatii: 1. rezidentii care locuiau la mai mult de o jumatate de mila distanta de puturile de gaz si 2. rezidentii care locuiau la mai putin de o jumatate de mila distanta de exploatare.
In perioada 2008 – 2010 au fost colectate mostre de aer si au fost analizate concentratiile a catorva zeci de hidrocarburi (printre care si benzenul, trimetilbenzenul, xilenul) din mostrele respective. Ulterior, pe baza masuratorilor, cercetatorii au estimat expunerea oamenilor la acele substante si riscurile asociate.
Rezultatele au aratat ca rezidentii care locuiesc la mai putin de o jumatate de mila de puturile de extractie a gazelor prezinta un risc mai mare de a avea probleme de sanatate din cauza exploatarii de gaze decat locuitorii care stau la mai mult de o jumatate de mila de puturi. Mai exact, in ceea ce-i priveste pe oamenii care traiau la peste o jumatate de mila, riscul de a face cancer din cauza nivelului de poluare din aer era de 6 cazuri la un milion, iar in cazul celor care locuiau mai aproape, de 10 cazuri la un milion.
Studiul Scolii de Sanatate Publica din Colorado despre emisiile de compusi organici volatili a fost criticat de reprezentanti ai autoritatilor locale si de oameni de stiinta din industrie. „Energy in depth”, un grup reprezentant al Institutului de Petrol American, a apreciat ca cercetarea avea cateva erori majore. In primul rand, cercetatorii de la Scoala de Sanatate Publica din Colorado nu au luat in considerare faptul ca poluarea respectiva ar fi putut fi cauzata si de alte surse in afara de industria de gaze din zona. Emisiile au fost tratate ca si cum ar fi provenit, in totalitatea lor, de la exploatarea gazelor de sist, in ciuda faptului ca la aproximativ o mila de puturi trecea o autostrada interstatala importanta, masinile fiind, in general, o sursa majora de emisii de benzen.
De altfel, Agentia pentru Protectia Mediului din SUA (EPA) considera ca cea mai mare parte a emisiilor de benzen din aer vin din surse mobile. Oamenii care locuiesc sau muncesc langa drumuri aglomerate sau care petrec mult timp in vehicule tind sa fie expusi unei cantitati mai mari de benzen si, prin urmare, prezinta risc mai mare de a suferi de diferite boli asociate.
Potrivit „Energy in depth”, riscul de cancer mentionat in studiul Scolii din Colorado nu era mai mare decat mediile statistice nationale referitoare la persoanele care se imbolnavesc din cauza poluarii din aer. Intr-un raport al EPA se arata ca, in 2005, media nationala a riscului de cancer din cauza substantelor toxice din aer era de 50 la un milion de oameni. Adica, in medie, aproximativ 1 din 20.000 de oameni avea un risc crescut de a face cancer daca respira substantele toxice din aer (si daca era expus la nivelul emisiilor din 2005 pe parcursul intregii sale vieti). Prin urmare, studiul Scolii din Colorado nu a demonstrat, de fapt, nicio crestere relevanta a ratei cancerului, au mai aratat specialistii „Energy in depth”. Acestia au considerat ca studiul avea si alte greseli, precum exagerarea timpilor de expunere cu 900%.
In replica la studiu, autoritatile statale au anuntat ca din aprilie 2009 Colorado si-a intarit reglementarile pentru industria de petrol si gaze: printre noile reguli era si cerinta ca substantele cunoscute drept compusi organici volatili (benzen etc.) sa fie reduse cu pana la 95% prin folosirea unor echipamente moderne.
Niveluri periculoase de benzen in aer
Insa anterior acestei date, calitatea aerului din comitatul Garfield fusese destul de problematica. Mai multi locuitori din regiune se plansesera de ameteli, greata, probleme respiratorii, iritatii ale ochilor si ale pielii sau acuzasera industria extractiva ca ii imbolnavise de cancer.
Un raport publicat in anul 2008, realizat de Serviciul pentru Sanatate Publica, de Departamenul pentru Sanatate Publica si Mediu din Colorado si de Agentia pentru Substante Toxice si Registrul Bolilor a aratat ca in unele zone din comitat nivelul poluantilor din aer putea fi periculos.
Specialistii au monitorizat compusii organici volatili din aer in 14 locuri fixe, timp de 24 de ore in fiecare luna sau in fiecare trimestru. Din cele 14 locuri, 8 erau in zone de exploatare propriu-zisa, 4 in orase si doua in mediul rural. In plus, au luat mostre din aer dintr-un numar de locuri in functie de plangerile privind mirosurile venite din partea populatiei. In total, in cele 24 de luni de monitorizare s-au adunat 232 de mostre.
Analizele au aratat ca, in unele locuri, anumiti compusi (benzenul, clorura de metilen, tetracloroetanul, tricloroetanul, diclorbenzenul) erau prezenti in concentratii care puteau cauza ingrijorare, avand potential cancerigen, deoarece valorile maxime admise de Agentia pentru Protectia Mediului (EPA) erau depasite.
Dupa analiza datelor privind aerul din comitatul Garfield si dupa ce au fost luate in considerare atat riscurile teoretice de cancer, precum si incertitudinile asociate cu datele disponibile, autoritatile au conchis ca expunerea la emisiile din aerul din comitat reprezinta „un risc nedeterminat” pentru sanatatea publica. Totusi, riscul de cancer asociat cu nivelul de benzen din anumite locuri din comitat, aflate exact unde se exploatau petrolul si gazele, parea sa fie semnificativ mai mare decat cel din zonele tipic urbate si rurale, au subliniat autoritatile.
Deoarece in comitatul Garfield era asteptata o crestere rapida a populatiei, precum si o dezvoltare industriala in anii urmatori, autorii studiului au considerat ca, probabil, calitatea aerului avea sa fie afectata in viitor. Din acest motiv ei au recomandat ca oficialii din comitat sa continue sa monitorizeze calitatea aerului si sa implementeze masuri care sa duca la reducerea nivelului poluantilor din aer, ceea ce s-a si intamplat incepand cu 2009.
Copii cu malformatii din cauza fracturarii hidraulice?
Alte studii au incercat sa asocieze exploatarea gazelor de sist cu defectele din nastere ale copiilor sau cu o greutate scazuta la nastere. Toate aceste studii au fost criticate pentru ca nu au luat in calcul numerosi alti factori care ar fi putut duce la aceste efecte asupra sanatatii nou-nascutilor (daca mama era fumatoare sau nu, daca avea acces la ingrijire medicala, daca obisnuia sa consume alcool etc).
La inceputul anului 2014, Departamentul pentru Sanatate Publica si Mediu din Colorado a inceput o investigatie a 22 de anomalii fetale aparute in comitatul Garfield (era vorba despre copii nenascuti), pentru a afla daca exista vreo legatura intre afectiunile respective si industria extractiva de gaze de sist. Oficialii din sanatate au analizat peste 12 factori, inclusiv proximitatea fata de puturile de petrol si gaze si au stabilit ca anomaliile fetale nu aveau legatura cu distanta fata de aceste complexe industriale. Epidemiologii departamentului au luat in calcul peste 12 factori, inclusiv locul de conceptie, adresa unde locuia mama, sursa de apa de baut (municipala sau fantana privata), distanta pana la puturile active de petrol si gaze, varsta, sanatatea, istoricul familiei, daca mama a folosit medicamente, suplimente alimentare, daca a fumat, daca a baut, daca a consumat cafeina sau alte substante.
„Investigatia a analizat fiecare caz raportat si a conchis ca respectivele cazuri nu aveau legatura cu niciunul dintre factorii de risc obisnuiti”, a declarat Larry Wolk, directorul executiv al Departamentului pentru Sanatate Publica si Mediu din Colorado, potrivit„Energy in depth”.
In comunicatul de presa emis de Departament se preciza ca specialistii nu au gasit o cauza comuna pentru cele 22 de anomalii fetale aparute in comitatul Garfield. Desi au fost identificati diferiti factori de risc pentru cazuri individuale, nu a reiesit un model care sa sugereze un factor de risc comun pentru anomaliile raportate.
De-a lungul timpului au existat mai multe cazuri in care oamenii au spus ca sanatatea le-a fost afectata de fracturarea hidraulica si de exploatarea gazelor de sist. Oamenii s-au plans de ameteli, de dureri de cap, de sangerari din nas, de spasme musculare sau de diaree. In unele cazuri, precum in oraselul Dish, Texas, testele si monitorizarile realizate de autoritati au demonstrat ca aerul era curat, iar problemele de sanatate ale locuitorilor nu au putut fi asociate cu industria extractiva de gaze. Calvin Tillman, fostul primar din Dish, chiar s-a mutat din oras, alaturi de familia sa, acuzand companiile ca ii imbolnavesc pe cei doi copii ai sai carora le curgea sange din nas. Dar monitorizarile au aratat ca aerul respecta standardele oficiale privind calitatea.
Din conductele de gaze pot scapa emisii potential periculoase. Foto: GettyImages
3 milioane de dolari, despagubire pentru o familie afectata de industrie
Exista insa un caz, celebru deja in SUA, in care o instanta de judecata a stabilit ca sanatatea unei familii a fost afectata de exploatarea gazelor de sist.
Bob si Lisa Parr locuiesc alaturi de fiica lor in comitatul Wise din statul Texas, aflat deasupra formatiunii de sisturi Barnett. De-a lungul anilor, in apropierea fermei lor au fost construite mai multe puturi pentru exploatarea gazelor de sist. Dupa mai multi ani in care au suferit de diferite probleme de sanatate – pe care sotii le-au atribuit emisiilor toxice rezultate in timpul exploatarii de gaze – cei doi au dat in judecata compania Aruba Petroleum.
Lisa Parr avea iritatii pe piele si ameteli, sotul sau – sangerari din nas, iritatii, probleme de respiratie, de auz si de vedere, iar fiica lor avea iritatii, probleme cu stomacul, probleme de vedere, de auz si cu sistemul nervos central. In anul 2014 au castigat in instanta daune in valoare de 2,9 milioane de dolari din partea companiei Aruba.
Initial, familia Parr a vrut sa dea in judecata mai multe companii care desfasurau operatiuni in apropierea fermei. Cu exceptia unei singure plangeri, toate disputele au fost fie respinse de instanta, fie au fost rezolvate in afara salii de judecata, prin intelegeri intre parti. Dar compania Aruba nu a dorit sa le faca sotilor o oferta pentru a se intelege, considerand ca nu a afectat in niciun fel familia, a relatat „National Public Radio” la acea data.
In momentul in care familia Parr a facut o plangere la Comisia Texana pentru Calitatea Mediului (TCEQ), institutia a trimis inspectori la complexele Aruba aflate langa ferma familiei pentru a lua mostre de aer, potrivit bloomberg.com.
Un document al Comisiei arata ca mostrele de aer luate in ianuarie si februarie 2010 contineau concentratii ridicate de compusi organici volatili, consistente cu mirosurile puternice de care se plansesera locuitorii din zona. La acea data, compania a fost amendata cu peste 30.000 de dolari.
Ulterior, familia s-a plans din cauza unui alt complex al Aruba, sotii Parr spunand ca mirosurile care veneau dintr-un put le provocau ameteli si le ardeau nasul. La fata locului a ajuns un inspector al TCEQ, care a inceput sa colecteze mostre. Insa dupa 30 de secunde a ametit si a simtit dureri in gat, precizeaza un raport al Comisiei. Testele au aratat ca emisiile depaseau standardele de siguranta pentru sanatate (mai multi compusi organici volatili se regaseau in concentratii suficient de mari pentru a putea afecta sanatatea). De asemenea, mirosurile erau suficient de puternice pentru a le crea neplaceri proprietarilor. Conform bloomberg.com, testele de sange ale Lisei Parr au aratat ca avea in sange mai multe dintre chimicalele identificate in mostrele de aer luate din zona de inspectorii Comisiei. Dupa ce a pierdut procesul in prima instanta, compania Aruba a anuntat ca va face apel.
Medicii pediatri cer divulgarea tuturor substantelor folosite in exploatare
Intr-un document redactat de o organizatie a medicilor pediatri din SUA, acestia arata ca poluarea cu particule de materie din aer a fost asociata cu aparitia bolilor respiratorii, a respiratiei suieratoare, cu probleme cardiovasculare si cu decese premature. Ei atrageau atentia ca, din moment ce fracturarea hidraulica implica un trafic intens (din cauza camioanelor care transporta cantitatile mari de apa folosite), rezidentii din apropiere vor fi supusi unor niveluri mai crescute de poluanti in aer.
Ei aminteau si de compusii organici volatili care pot scapa din puturi si se pot combina cu oxizii de azot, producand ozon de joasa altitudine, un tip de ozon care a fost asociat cu exacerbari ale astmului si cu bolile respiratorii grave. Potrivit unor date citate de publicatia „The New York Times”, o retea de spitale din 6 comitate texane unde se desfasurau cele mai extinse operatiuni extractive de gaze a anuntat in 2010 ca rata astmului la copiii mici era de 25%, adica de peste 3 ori mai mare decat rata astmului la nivelul statului (egala cu aproximativ 7%).
Printre compusii organici volatili periculosi se numara si benzenul (expunerea la benzen in timpul sarcinii a fost asociata cu defecte ale tubului neural, cu parametri corporali scazuti la nastere si cu leucemie infantila).
Deoarece industria extractiva de gaze este producatoare a unor astfel de substante chimice, pediatrii recomandau divulgarea tuturor chimicalelor continute de fluidele de fracturare, monitorizarea calitatii aerului si a apei din zonele cu activitate extractiva, precum si monitorizarea sanatatii populatiei din acele zone.
Exploatarea gazelor si efectele asupra sistemului endocrin
Un studiu realizat de cercetatori de la Universitatea din Missouri si de la US Geological Survey, publicat in jurnalul „Endocrinologie” in decembrie 2013, a descoperit niveluri mai mari de chimicale care perturba activitatea sistemului endocrin (substante cunoscute drept EDC) in apa colectata din apropierea locurilor unde au avut loc accidente legate de exploatarea gazelor prin metoda fracturarii hidraulice.
Deoarece perturba activitatea hormonala normala, chimicalele EDC au fost asociate cu un numar de efecte negative asupra sanatatii. Expunerea la chimicale estrogene a fost asociata cu scaderea fertilitatii si cu o incidenta mai crescuta a cancerului. Expunerea la chimicale antiandrogene a fost asociata cu o scadere a calitatii si a cantitatii lichidului seminal si cu deformari ale tractului reproductiv. Iar expunerea la chimicale antiestrogene a fost asociata cu o densitate osoasa redusa si cu un continut scazut de minerale.
In cadrul studiului, oamenii de stiinta au masurat activitatea estrogena, antiestrogena, androgena si antiandrogena pentru 12 substante (EDC) cunoscute sau banuite ca pot influenta sistemul endocrin, folosite in extractia de gaze naturale. Ulterior, ei au masurat aceleasi activitati in apa de suprafata si din subteran intr-o regiune cu forare intensa din comitatul Garfield, Colorado: au luat mostre de apa din fantani, din rauri, parauri si lacuri (5 locuri in total; in toate cele 5 locuri alese avusese loc in ultimii 6 ani o scurgere sau un incident legat de procesul extractiv).
Pentru comparatie, au fost luate si mostre de apa din subteran si de la suprafata din locuri fara activitate de forare sau cu activitate redusa din comitatele Boone, Missouri si Garfield, Colorado.
Cu ajutorul testelor de laborator, cercetatorii au descoperit ca, in majoritatea lor, mostrele de apa din locurile unde avusesera loc accidente aveau o activitate estrogena si androgena mai mare decat locurile cu activitate de forare redusa sau inexistenta.
Din cele 39 de mostre de apa colectate, 89% erau estrogene, 41% erau antiestrogene, 12% erau androgene, iar 46% erau antiandrogene. Raul Colorado prezenta niveluri moderate de activiati estrogene, antiestrogene si antiandrogene, sugerand ca activitatea mai intensa din locurile cu scurgeri cunoscute (aflate in jurul raului) ar putea contribui la nivelul de EDC observat in rau.
Datele finale sugereau ca operatiunile de gaze pot rezulta intr-o activitate chimica mai ridicata in apa de suprafata si in cea subterana, care putea pertuba sistemul endocrin.
Desi au asociat prezenta chimicalelor perturbatoare ale sistemului endocrin in special cu accidentele din industria extractiva de gaze, studiul mentioneaza faptul ca substantele EDC sunt larg raspandite si pot avea surse diverse: ele pot fi atat sintetice, dar pot aparea si in mod natural in mediul inconjurator.
Cercetatorii admit in cuprinsul studiului ca, atat chimicalele care apar in mediu in mod natural, cat si cele sintetizate care provin din alte surse decat industria de gaze, ar putea contribui la activitatea observata in mostrele de apa colectate. Ei mai noteaza ca, desi activitatile agricole sau de crestere a animalelor ar putea sa contribuie la prezenta EDC in mostrele de apa colectate din Garfield, toate mostrele au fost luate din zone unde terenurile nu fusesera folosite recent pentru agricultura sau pentru cresterea animalelor.
De altfel, lucrarea a fost criticata de „Energy in depth” chiar din acest motiv, grupul reprezentant al Institutului de Petrol American aratand ca substantele din apa puteau veni din numeroase alte surse.
Conform Institutului National pentru Studiul Sanatatii Mediului, numeroase chimicale, atat naturale, cat si facute de om, pot interfera cu sistemul endocrin, ducand la efecte adverse asupra oamenilor si animalelor. Reprezentantii institutului noteaza ca aceste substante sunt foarte raspandite, regasindu-se in multe dintre produsele pe care le folosim in fiecare zi: sticle de plastic, cutiile de conserve din metal, detergenti, mancare, jucarii, cosmetice, pesticide, insecticide, fungicide, erbicide etc. Tocmai de aici vine si dificultatea: deoarece, in mod tipic, oamenii sunt expusi simultan la surse multiple de perturbatori endocrini, impactul asupra sanatatii umane a unei singure surse este greu de evaluat si de cuantificat.
